Cum se văd ideile de taxare suplimentară a băncilor dinspre consultanții fiscali?

♦ Ajustorul fiscal este un concept nou care nu a mai fost aplicat vreodată în România, însă concepte similare (nu neapărat 100% identice, reprezentând suprataxe pe zona bancară) există în alte țări din Europa, care se confruntă cu deficit. Calculele sunt de regulă complexe și diferite de la țară la țară ♦ În prezent, nu există reglementări în legislația fiscală cu privire la modalitatea de calcul al cifrei de afaceri în cazul băncilor. Prin urmare, ar trebui introduse definiții clare în acest sens în Codul fiscal dacă se va merge pe varianta de procent din cifra de afaceri. De asemenea, pentru evitarea interpretărilor ar trebui să se explice dacă cifra de afaceri va include venituri nete care vor ține cont și de cheltuieli sau doar veniturile brute înregistrate de bănci (cu explicitarea categoriilor de venituri în mod specific), spune Andra Cașu, șefa departamentului de taxe directe de la EY.

Taxarea suplimentară a băncilor prin introducerea ajustorului fiscal sau taxarea cu 1% a cifrei de afaceri s-au regăsit printre variantele discutate de autorități în ultima perioadă. Rămâne de văzut pentru care dintre măsuri va opta în cele din urmă guvernul.

Cert este că noile idei de taxare au stârnit diverse reacții încă de la stadiul de proiect.

„Ajustorul fiscal reprezintă un concept nou care nu a mai fost aplicat vreodată în România, însă concepte similare (nu neapărat 100% identice, reprezentând suprataxe pe zona bancară) există în alte țări din Europa, care se confruntă cu deficit. Calculele sunt de regulă complexe și diferite de la țară la țară, fiind în continuare aplicabile din punct de vedere legislativ“, a explicat Andra Cașu, liderul departamentului de taxe directe al EY România, la solicitarea ZF.

Conform propunerii de modificare a Codului Fiscal, ajustorul fiscal va avea drept scop instituirea unui nivel minim de impozit pe profit datorat de contribuabili. Acesta va avea la bază o modalitate complexă de calcul pentru toate companiile, care va ține cont atât de venituri cu anumite excepții, cât și de anumite cheltuieli înregistrate, fapt ce va crește povara fiscală a companiilor, efortul de conformare prin identificarea tuturor elementelor care ar trebui incluse în calculul ajustorului, cât și adaptarea resurselor interne pentru efectuarea calculului, explică Andra Cașu.

Ce este de remarcat este că nivelul ajustorului fiscal ar putea fi mai mare în cazul băncilor și companiilor de asigurări-reasigurări, având în vedere că procentul aplicat va fi mare.

„Pentru moment nu considerăm că sunt șanse prea mari să se renunțe la introducerea ajustorului fiscal (cel puțin având în vedere că acesta a rămas constant în propunerile de modificări la Codul fiscal, doar cu mici ajustări la modalitatea de calcul în diversele variante de propuneri legislative)“, consideră șefa departamentului de taxe directe de la firma de consultanță și  audit EY.

În ceea ce privește cea de-a doua variantă de taxare suplimentară a băncilor, respectiv varianta cu 1% din cifra de afaceri, reprezentanta EY amintește că în prezent nu există reglementări în legislația fiscală cu privire la modalitatea de calcul al cifrei de afaceri în cazul băncilor.

Prin urmare, ar trebui introduse definiții clare în acest sens în Codul Fiscal dacă se va merge pe varianta de procent din cifra de afaceri. De asemenea, pentru evitarea interpretărilor ar trebui să se explice dacă cifra de afaceri va include venituri nete care vor ține cont și de cheltuieli sau doar veniturile brute înregistrate de bănci (cu explicitarea categoriilor de venituri în mod specific), susține liderul departamentului de Taxe Directe al EY România.

„Taxarea băncilor pe varianta ajustorului ar putea aduce o povară fiscală mai mare băncilor ca urmare a complexității modului de calcul, a introducerii mai multor elemente în calcul și a procentelor mai mari aplicabile. Varianta procentului de 1% din cifra de afaceri ar putea aduce probleme de conformare în lipsa prevederilor clare privind modul de calcul al cifrei de afaceri“, a concluzionat Andra Cașu vorbind despre implicațiile taxării suplimentare a băncilor pe cele două variante de taxare.

Din ideile vehiculate în ultima perioadă taxarea băncilor ar putea presupune aplicarea impozitului de 16% pe profit ca și până acum, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri, indiferent dacă înregistrează pierderi, urmând să se aleagă cea mai mare valoare dintre cele două. O altă variantă a taxării băncilor ar presupune combinarea celor două, respectiv 1% din cifra de afaceri Ă16% impozit pe profit.

Guvernul urmărește să obțină peste 2 mld. de lei din taxarea suplimentară a băncilor, după cum a declarat Marcel Boloș, ministrul Finanțelor. Însă, calculele estimative indică încasări suplimentare de sute de milioane de lei din taxarea suplimentară a băncilor, nu de peste 2 mld. lei cum speră autoritățile.

Înainte de aplicarea acestei taxări suplimentare a băncilor, din impozitul pe profit al băncilor au ajuns la buget în tot anul 2022 peste 1,8 mld. lei, după ce în 2021 suma virată de bănci a fost de 1,65 mld. lei, potrivit datelor de la BNR.

În primul semestru (S1) din 2023 suma virată de instituțiile de credit în contul impozitului pe profit depășise deja 1,3 mld. lei, în condițiile în care câștigul instituțiilor de credit a ajuns la finalul primelor șase luni din acest an la un record de circa 6,8 mld. lei. Dacă se menține și în a doua parte a anului ritmul de creștere al profitului băncilor până la un record de 14 mld. lei, ipotetic statul ar putea încasa pe tot anul din impozitarea profiturilor instituțiilor de credit o sumă dublă față de cea din S1, adică 2,6 mld. lei.