Cum se traduce sustenabilitatea în cifre?

În cele aproape trei decenii de activitate pe piața locală, companiile Coca-Cola România și Coca-Cola HBC România, parte din sistemul Coca-Cola, s-au implicat activ nu doar în dezvoltarea businessului cu milioane de consumatori, ci și în sprijinirea comunităților locale, prin investițiile anuale de peste 1 milion de euro realizate în plan local pe zona de CSR. Anul acesta a reprezentat un nou început, prin care reprezentanții celor două entități au hotărât să își unească eforturile pentru a continua, sub aceeași platformă, alături de angajați și de ONG-urile partenere, proiectele de mediu și implicare în viitorul societății românești. Ce urmează acum?

Unul dintre de responsabilitate socială ale sistemului Coca-Cola în România este programul După Noi, lansat în 2016, la inițiativa Coca-Cola HBC România, companie care deține, în Țara Dornelor, la Poiana Negrii, fabrica de îmbuteliere a apelor minerale Dorna, Dorna Izvorul Alb și Poiana Negri.

„Ideea a apărut natural. De fiecare dată când îi vizitam pe colegii noștri de acolo rămâneam profund impresionați de acele locuri. De oameni, de poveștile lor, de tradițiile frumoase și bine păstrate. Ne-am dat seama că ne întâlneam cu o moștenire culturală unică și am decis că este de datoria noastră să o facem cunoscută și să ajutăm la păstrarea ei. Așa a apărut După Noi, un program a cărui misiune este să contribuie la schimbarea în mai bine pe care să o lăsăm în urma noastră”, povestește Alice Nichita, Public Affairs and Communication ManagerCoca-Cola HBC România.

 Astfel, După Noi a pornit cu o inițiativă amplă de a promova și cultiva obiceiurile, meșteșugurile și potențialul turistic din Țara Dornelor, zona de unde izvorăște apa pentru produsele Dorna, Dorna Izvorul Alb și Poiana Negri. Țara Dornelor a fost însă doar începutul. Treptat, programul s-a extins și în alte domenii în care compania a sesizat nevoia de implicare pentru a ajuta comunitățile locale. Printre inițiativele din portofoliul După Noi se numără, de pildă: ThinkBIGăr, proiectul de reamenajare a traseului eco-turistic din zona cascadei Bigăr, dezvoltat la inițiativa angajaților de la fabrica Coca-Cola HBC din Timișoara, prin intermediul căruia a fost posibilă reașezarea pe harta turistică a unui obiectiv extrem de valoros și totodată dublarea numărului vizitatorilor; Povești din Ciocănești, un serial online despre viața oamenilor din Ciocănești, singurul sat-muzeu din România din proiectul După Noi; Muzeul Viu de la Tecșești, proiect în care compania este parteneră, dar și Via Transilvanica și Școala de Mers pe Munte. Ulterior, în 2018 au fost lansate, sub umbrela „După Noi, strângem tot noi”, o serie de inițiative de educare și încurajare a colectării separate a deșeurilor, în urma cărora au luat naștere mai multe proiecte precum Big Belly, Harta Reciclării și diverse campanii desfășurate în cadrul celor mai mari festivaluri din România.

La 4 ani distanță, în 2020, anul în care mediul de business românesc a fost mai unit ca niciodată, companiile Coca-Cola HBC România și Coca-Cola România fac la rândul lor front comun pentru a duce mai departe programul După Noi, sub filosofia #NuNeOprimAici, prin care sistemul Coca-Cola își întărește promisiunea de a continua să acționeze pentru un viitor mai sustenabil, având patru direcții principale de interes. „Anul acesta, ne luăm un angajament în plus: să nu ne oprim aici. «După Noi» a devenit platforma de sustenabilitate a Sistemului Coca-Cola în România, format din companiile Coca-Cola HBC România și Coca-Cola România. Ne unim eforturile pentru o viziune comună – să facem o diferență în comunitate, prin protejarea mediului înconjurător, a resurselor de apă, prin dezvoltarea comunităților și susținerea tinerilor. #NuNeOprimAici e felul nostru de a spune că e important să credem într-o lume mai bună ca s-o putem construi. La nivel strategic, am avut dintotdeauna o agendă de sustenabilitate comună, iar inițiativele noastre se adresau unor cauze similare. De aceea am considerat firesc acest pas de a aduce împreună, sub aceeași umbrelă de acțiune și comunicare, toate inițiativele noastre locale și eforturile comune de sustenabilitate”, notează Constantin Bratu, Public Affairs & Communication Manager Coca-Cola România.

Alice Nichita, public affairs & communication manager Coca-Cola HBC România: „Împreună, ca Sistem, am sprijinit și continuăm să creștem proiecte care pot contribui la un mâine mai bun. Investițiile se traduc fie în donații directe, în bani sau băuturi, fie în resurse alocate pentru dezvoltarea de programe inovatoare, care pot ajuta comunitatea în momentele dificile.”

Constantin Bratu, Public Affairs & Communication manager Coca-Cola România: „Credem că fiecare poate produce o schimbare. Ce este important este să găsim punctele forte ale unei companii și să folosim toate resursele pe care le avem la dispoziție, pe lângă cele financiare – timp, echipe, cunoștințe și capabilități – pentru a oferi sprijin și pentru a lăsa un «După Noi» mai bun generațiilor următoare.”

Unul dintre principalele motoare ale acestor proiecte este reprezentat de echipele celor două companii, care însumează un număr mediu total de 1.528 de angajați. „Primim constant întrebări din partea echipelor despre ce pot și putem face să intervenim în comunitate atunci când sesizează probleme care afectează oamenii.” Am amintit deja exemplul proiectului de punere în valoare a cascadei Bigăr, care a început de la o idee a angajaților noștri de la fabrica din Timișoara. Apoi există colegii noștri care se implică în traininguri pentru tineri, pe care le facem în cadrul proiectului «La TINEri Este Puterea», sau devin mentori – cum s-a întâmplat și anul acesta în cadrul proiectului de antreprenoriat «Future Makers». Anul acesta a venit cu provocările legate de COVID-19, dar chiar și așa am avut colegi care s-au implicat în amenajarea unei unități medicale de suport pentru cazurile ușoare, în sprijinirea celor din prima linie cu un echipament care a crescut capacitatea de testare Sars-CoV-2 în Spitalul Municipal Timișoara și chiar viziere produse la imprimanta 3D din fabrica noastră din Ploiești. Dacă e să exemplificăm prin cifre, în anul 2019, mai bine de 10% din angajații noștri au fost implicați în acțiuni de voluntariat”, spune Constantin Bratu.

Un sprijin important pentru dezvoltarea celor patru piloni ai platformei După Noi vine și din partea partenerilor non-guvernamentali cu care compania colaborează. „Pe zona de încurajare a colectării separate partenerii noștri sunt asociațiile CSR Nest, Viitor Plus și Alucro. Colaborăm de asemeneaa și cu GreenPoint Management, care vine din zona organizațiilor de preluare a responsabilității extinse a producătorului. Apoi sunt cei de la Tășuleasa Social, care sunt alături de noi în proiecte de valorificare a potențialului turistic și cultural din zone cum este Țara Dornelor”, menționează Alice Nichita. Acestora li se adaugă și alte nume precum Global Shapers, Social Innovation Solutions, The Social Incubator și World Wide Fund.

Anual, investițiile sistemului Coca-Cola în proiectele de CSR se ridică la peste 1 milion de euro. În 2019, investițiile totale realizate alături de ONG-urile partenere s-au ridicat la 5,8 milioane de lei, bani direcționați către inițiative ale celor patru piloni strategici ai platformei După Noi #NuNeOprimAici, respectiv programe care contribuie la protejarea resurselor de apă, protejarea mediului și creșterea gradului de conștientizare privind importanța colectării separate, păstrarea valorilor culturale și a tradițiilor precum și susținerea tinerilor în cariera profesională. „Împreună, ca sistem, am sprijinit si continuăm să creștem proiecte care pot contribui la un mâine mai bun. Investițiile se traduc fie în donații directe, în bani sau băuturi, fie în resurse alocate pentru dezvoltarea de programe inovatoare, care pot ajuta comunitatea în momentele dificile”, notează Alice Nichita.

Legat de numărul beneficiarilor, reprezentanții sistemului Coca-Cola spun că acesta se ridică la câteva milioane de români, în cazul beneficiarilor indirecți, iar în cazul beneficiarilor direcți, de ordinul zecilor de mii. „De exemplu, doar anul acesta, în cadrul proiectului de colectare separată «Azi pentru Mâine pe Plajă», am avut peste 60.000 de turiști informați și 60 de operatori din sectorul HoReCa implicați direct în proiect, fiind dotați cu infrastructura specifică de colectare separată. În ediția de anul trecut a proiectului «Azi pentru Mâine» derulat în școli au participat peste 25.000 de elevi, părinți și profesori. «Harta Reciclării» are, de asemenea, o componentă educațională prin care am ajuns la mai bine de 15.500 de elevi. Și nu uităm nici de cei peste 1.800 de tineri implicați în cursurile de dezvoltare personală și profesională «La TINEri Este Puterea». Acestora li se adaugă cei peste 2.000 de participanți la sesiunile proiectului «Future Makers», tineri cu idei inovatoare și aptitudini antreprenoriale”, rezultatele fiind valabile pentru 2019, spune Constantin Bratu.

Anul acesta, pe fondul incertitudinii și a imprevizibilității aduse de pandemie, reprezentanții sistemului Coca-Cola spun că, odată cu necesitatea de a gestiona foarte multe nevoi, pe mai multe planuri, proiectele planificate pentru prima parte a anului au fost fie puse pe pauză, prioritățile fiind siguranța și sprijinul acordat comunității, fie readaptate la noul context. Două exemple în acest sens sunt „Future Makers”, prin care s-au promovat idei de business pentru sprijin în noul context, și „La TINEri Este Puterea”– aplicație mobilă cu traininguri de dezvoltare.

O altă bornă marcată de cele două companii anul acesta a fost lansarea, pe piața locală, a ambalajelor din pet reciclat. „Apele minerale naturale reprezintă 20% din portofoliul nostru de produse, iar odată cu introducerea ambalajului din PET 100% reciclat pentru Dorna și Poiana Negri am făcut un pas important către țelul nostru global de reduce impactul ambalajelor asupra mediului”, spune Alice Nichita.

Inițiativa vine după o inovație anterioară – sticla PET realizată în procent de 30% din materie primă obținută din plante. „Este o tendință la nivelul întregului grup din care facem parte, care a introdus astfel de ambalaje în cinci țări. Ne dorim să creștem procentul de ambalaje de tip rPET și pentru asta e nevoie de un nivel de colectare cât mai bun, pentru a avea materie primă de calitate, provenită din procesul de reciclare. Succesul sistemului de garanție-returnare ar ajuta și mai mult pentru a beneficia de această materie primă. În paralel, investim în soluții inovatoare și regândim toate ambalajele, pentru a reduce cantitatea de plastic. De altfel, încercăm periodic să reducem greutatea ambalajelor noastre. În 2021, ca partea a programului «Doze fără plastic» propunem consumatorilor un nou ambalaj din carton de tip KeelClip pentru tot portofoliul de doze, reducând cu 200 tone cantitatea de folie de plastic pusă pe piață”, spune Constantin Bratu. La rândul său, Alice Nichita este de părere că în prezent comparațiile cu vestul Europei nu ne avantajează. „Motivele pentru care încă suntem departe de țintele de colectare și reciclare sunt multiple, dar cert este ca e nevoie de un efort comun, al tuturor părților implicate. Responsabilitatea pentru a îmbunătăți acea cifră de colectare care nu ne place o avem cu toții și fiecare dintre noi poate să contribuie. Suntem conștienți de responsabilitatea noastră și de aceea ne asumăm ținte mai ambițioase decât cele pe care le impune legislația, pe care le creștem în fiecare an, până în momentul în care vom ajunge sa recuperăm 1:1 ambalajele băuturilor noastre. Noi ne dorim ca acest lucru să se întâmple în 2030, când ne propunem ca pentru fiecare sticlă sau doză vândută, să ajutăm la colectarea și la reciclarea unei cantități identice de ambalaje. În plus ne asigurăm că 100% din ambalajele noastre sunt reciclabile și reducem cantitatea de plastic nou folosit, introducând ambalaje din PET reciclat în portofoliul nostru. Însă avem nevoie de obiective mai ambițioase și măsuri mai eficiente la nivel de țară, de aceea am susținut, împreună cu întreaga industrie, implementarea sistemului de garanție-returnare a ambalajelor de băuturi. Proiectul este acum în dezbatere publică și colaborăm cu toate părțile implicate pentru ca sistemul să fie unul coerent și eficient. El prevede ca pentru fiecare ambalaj din PET, sticlă sau aluminiu să se rețină o garanție de 50 de bani ce poate fi recuperată prin înapoierea acestui ambalaj la magazin. Dacă vom înțelege că această sumă nu este o taxă în plus, sau o scumpire, ci o motivație de a fi mai atenți la felul în care gestionăm ambalajele după ce le folosim, cred ca vom asista la o îmbunătățire a colectării deșeurilor reciclabile în România.”

În 2019, Coca-Cola HBC România a înregistrat o cifră de afaceri de 2,8 de miliarde de lei, iar Coca-Cola România a avut venituri de 94 de milioane de lei. Potrivit celui mai recent raport de sustenabilitate al sistemului Coca-Cola, cifrele reprezentative pentru anul 2019 arată că peste 1,1 miliarde de litri de băuturi produse de companie au ajuns în casele a milioane de români, „menținând produsele Coca-Cola pe locuri fruntașe în topul preferințelor consumatorilor”, conținutul de zahăr la nivelul portofoliului de băuturi carbonatate a scăzut cu 11% în 2019, comparativ cu anul de referință 2015, 13% din cantitatea totală de PET folosit în ambalarea produselor companiei a fost PET reciclat, iar 26% PET provenit din surse regenerabile, brandurile de ape minerale naturale Dorna și Poiana Negri fiind primele ape ambalate în PET 100% reciclat din România. În plus, „măsurile luate în 2019 pentru eficientizarea consumului de resurse se reflectă și în reducerea cu 1,8% a intensității consumului de apă și cu 2,5% a intensității energetice, comparativ cu anul anterior”, notează Constantin Bratu.

În opinia sa, așa cum fiecare dintre noi poate produce un impact pozitiv pe anumite zone prin calitățile pe care le are, la fel și companiile pot aduce un plus de valoare semnificativ concentrându-se pe identificarea unor probleme și dezvoltând soluții. „Expertiza pe care o avem în domeniile conexe businessului nostru, experiența dobândită din activitatea desfășurată în anumite zone ale țării și colaborările noastre cu numeroși parteneri externi ne-au ajutat să devenim parte din comunitate și să înțelegem anumite nevoi. În momentul de față identificăm trei direcții principale care au nevoie de implicare din partea tuturor: numărul mare al celor cu probleme cauzate de pierderea slujbelor, fapt cauzat de pandemie, și managementul deșeurilor de ambalaje și dezvoltarea tinerilor care este, de asemenea, impactată negativ de tot contextul actual. În industrie lucrăm cu foarte mulți parteneri, fie din domenii asemănătoare, fie cu experiențe total diferite. Credem că fiecare poate produce o schimbare. Ce este important este să găsim punctele forte ale unei companii și să folosim toate resursele pe care le avem la dispoziție, pe lângă cele financiare – timp, echipe, cunoștințe și capabilități – pentru a oferi sprijin și pentru a lăsa un După Noi mai bun generațiilor următoare.”

Proiect susținut de sistemul Coca-Cola.