Cum se luptă cartea cu televizorul

“Citesc patru cărți în fiecare săptămână și nu mă uit la televizor; și nu îmi place să citesc pe iPad, ci cărți din hârtie”, spune Radu Timiș, antreprenorul care a clădit grupul de firme CrisTim. Tot el spune că preferă să răsfoiască, în fiecare dimineață, și ziarele, având abonament atât pentru acasă, cât și pentru la birou. Ca el însă nu sunt mulți români, dovadă că piața cărții a scăzut cu circa 40% de-a lungul ultimilor cinci ani, după estimările lui Dan Vidrașcu, director general al Editurii Litera. Piața anuală a cărților ajunge la circa 60 de milioane de euro, cifră ce nu include vânzările de manuale și pe cele de la chioșcuri, care ridică pragul la o valoare aproape dublă, conform unor estimări.

Chiar și așa, românii citesc prea puțin. Chiar și prin comparație cu vecinii unguri, unde piața cărții are o valoare de trei ori mai mare, la o populație de peste două ori mai mică. Iar față de țări precum Germania, Franța sau Mare Britanie nici măcar nu încap termeni de comparație, pentru locuitorii din astfel de țări cititul fiind o nevoie zilnică, spune Mihai Mitrică, director executiv al Asociației Editorilor din România. El punctează că studii pentru piața locală de carte nu au fost făcute în ultimii zece ani, iar un demers în acest sens nu este facil, de vreme ce multe edituri nu sunt transparente și nu declară vânzările de carte, așa cum se întâmplă în alte țări.

Asociația a organizat la finalul săptămânii trecute, vreme de cinci zile, Bookfest, eveniment ajuns la a șaptea ediție. De-a lungul celor cinci zile ale salonului, au avut loc peste 250 de evenimente culturale: lansări și prezentări de carte, cd-uri, audio-book-uri și expoziții, sesiuni de autografe, mese rotunde, dezbateri la care au participat personalități ale lumii literare și artiști. Cu toate acestea, în timpul celor două târguri anuale de carte – Bookfest și Gaudeamus – vânzările de carte nu depășesc 20%-25% din rulajul unei luni, cel puțin în cazul Litera, cea mai mare editură de pe piața românească în funcție de cifra de afaceri. Compania a avut anul trecut venituri de 43 de milioane de lei și un profit de 500.000 lei, iar previziunile pentru anul în curs se referă la vânzări în scădere, dar cu un profit mai mare. Dan Vidrașcu, care are 33 de ani și e implicat în afacerea fondată în 1989 de tatăl său la Chișinău de la 18 ani, crede că vânzările vor scădea ușor anul acesta din pricina reducerii tirajelor de cărți vândute împreună cu ziare și reviste. “Deși mulți editori ne-au criticat, spunând că distrugem piața de carte cu prețurile din proiectele dedicate chioșcurilor, le-am răspuns mereu că argumentele lor nu sunt întemeiate”, spune Vidrașcu, care este acum director general în cadrul editurii în care mai sunt implicați tatăl său, fratele și soția sa.

Explicația este foarte clară: un titlu al unui autor român se vinde în circa 3-4.000 de exemplare pe an, “în cel mai bun caz”, prin intermediul librăriilor și al vânzărilor online. Or cel mai bine vândut tiraj, care a ajuns la 250.000 de exemplare vândute într-o singură săptămână, a fost “Cel mai iubit dintre pământeni”. “Piața era inertă”, argumentează Vidrașcu, care spune că prin proiectele derulate până acum a accesat o piață care nu are nicio legătură cu librăriile. Litera a ajuns ca prin intermediul proiectelor speciale pentru chioșcuri să ruleze 55% din cifra de afaceri a anului trecut, marjele de profit fiind mai mici decât prin celelalte canale. Distribuția limitată este una dintre principalele cauze ale vânzărilor reduse de carte, spune oficialul Litera, care va scoate pe piață anul acesta în jur de 450 de noi titluri și are în portofoliu, active și pe stoc, cu posibilitate de livrare imediată, 970 de titluri. La nivelul întregii țări există doar câteva sute de librării, în timp ce chioșcurile de ziare sunt de ordinul miilor. Pe de altă parte, editurile nu au nici rețele proprii de desfacere, nici bugete de marketing pentru a putea impune un produs. “Oamenii trebuie să caute, să vrea lucrurile. Avem nevoie de aceleași instrumente ca orice producător din această lume”, spune antreprenorul.