Cum se făcea școală în România în perioada interbelică? „Noi acum nu știm să comunicăm. Și când comunicăm, comunicăm într-o limbă care seamănă cu româna, vag, așa”
Știați că în perioada interbelică aproape 100% din cetățenii care terminau studiile peste hotare se întorceau în țară pentru a aplica cele învățate în străinătate? Dacă în zilele noastre majoritatea din tinerii români își doresc o viață prosperă în afara țării, atunci acum un secol în urmă scopul era cu totul invers.
Un material excepțional despre străbunicii noștri care odată ce au învățat de la străini s-au întors la ei acasă. De ce într-o sută de ani valorile românilor s-au schimbat atât de mult?
În perioada interbelică criteriile după care erau evaluați elevii erau cu totul altele decât cele din zilele noastre: spiritul de camaraderie, sârguința, voioșia, sensibilitatea și onestitatea, calități care determină caracterul unui om și pe care se punea mare preț, potrivit digi24.ro.
Georgeta Filiti, istoric: „Erau evaluați cu grijă și bunătate. E o relație relaxată între profesor și elevi. Se iau în seamnă spriritul iscoditor, bunătatea.”
Nicolae Manolescu, critic literar: „E un pic naivă, dacă vreți, școala interbelică. Dar este deosebită față de cea de acum, dintr-un punct de vedere care mi se pare esențial: ea era bazată pe disciplinele formatoare. Nu pe specialități!”
După Marea Unire, educația a fost ridicată la rang de politică de stat. Școala a devenit un instrument de construcție a națiunii. Respectul pentru învățământ, pentru oamenii cu carte era evident. 98% din tinerii care plecau la studii în străinătate reveneau în țară.
Elena Mușat, arhivele nationale ale României: „În perioada interbelică(..) statul investește masiv în educație. Ministerul instrucțiunii și apoi Ministerul Educației publice ajung să aibă un buget anual de12 până la 16%, ceea ce astăzi pare fabulos. Însă(..) miza era mare- învățământul și cultura reprezentau două componente care(>>) aveau menirea să consolideze ideea de națiune.”
Georgeta Filiti, istoric: „Statul a găsit bani să clădească 1.000 de școli, în primul rând în mediul sătesc.”
Elena Mușat: „Acolo existau deficiențe mai mari. Se înființează școli normale. Se pune accent pe formarea învățătorilor (..) astfel încât ei să fie pregătiți să predea copiilor conținut coerent și adaptat cerințelor societății respective.”
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Viorel Panaite, Managing Partner, Human Invest: Fug angajaţii de responsabilitatea de a conduce oameni?
-
Irina Barbu, IT Lead, ING Hubs România – Tech Foundation and Channels: „Performanţa apare atunci când oamenii au claritate, sprijin şi spaţiu să-şi facă treaba bine”
-
Paul Cosmovici, Managing Partner, Cosmovici Intellectual Property: România autentică, dar neprotejată. Gust tradiţional, mândrie naţională, proprietate intelectuală