Cum se explică faptul că un croissant cu unt sau o baghetă costă de două ori mai puțin la Paris decât la București, deși salariile sunt duble în Capitala Franței versus local?

Brutăria pariziană Maison Theverin a câștigat în 2026 locul al treilea în competiția ce desemnează cel mai bun croissant cu unt din Paris și împre­jurimi (Grand Paris), scrie site-ul sortiraparis.com. La prima vedere, nimic nu ar recomanda acest spațiu de doar câțiva metri pătrați, aflat în apro­piere de inima Parisului – Île de la Cité, dar ascuns între baruri/cafenele mult mai impunătoare. Pare o simplă brutărie de cartier. Sigur, la o a doua privire vezi că pe geam stă afișată cu mândrie o foaie care spune că localul a primit „medalia de bronz“ în competiția care caută cel mai bun croissant din Paris. Dar cam atât.

♦ Un croissant cu unt costă între 1,35 și 1,5 euro la Paris, în timp ce prețul unei baghete simple variază între 1,1 și 1,3 euro ♦ Datele au fost culese de ZF de la circa 10 brutării independente, aflate în diferite cartiere din Capitala Franței ♦ În București, brutăriile artizanale afișează prețuri mai mari de atât, iar antreprenorii din spatele acestor businessuri spun că există explicații ♦ Care sunt acestea?

Brutăria pariziană Maison Theverin a câștigat în 2026 locul al treilea în competiția ce desemnează cel mai bun croissant cu unt din Paris și împre­jurimi (Grand Paris), scrie site-ul sortiraparis.com. La prima vedere, nimic nu ar recomanda acest spațiu de doar câțiva metri pătrați, aflat în apro­piere de inima Parisului – Île de la Cité, dar ascuns între baruri/cafenele mult mai impunătoare. Pare o simplă brutărie de cartier. Sigur, la o a doua privire vezi că pe geam stă afișată cu mândrie o foaie care spune că localul a primit „medalia de bronz“ în competiția care caută cel mai bun croissant din Paris. Dar cam atât.

La interior găsești câteva sortimente de prăji­turi și ai zona de patiserie-brutărie, cu alte câteva sortimente. Nu prea multe. Aici, un croissant cu unt (cel premiat) costă 1,35 euro (7,1 lei), iar o baghetă simplă (mai există și varianta traidition) e 1,1 euro (5,8 lei).

Prețurile nu sunt prea diferite față de alte locuri din oraș. Din centrul orașului, mai exact. Și nu orice oraș, ci unul dintre cele mai vizitate din lume, cu mai bine de 37 de milioane de oaspeți în 2025. Spre comparație, toată România a primit de peste cinci ori mai puțini.

În pofida popularității orașului, care ar fi putut justifica creșteri de prețuri, un croissant cu unt costă între 1,35 și 1,5 euro la Paris, în timp ce prețul unei baghete simple variază între 1,1 și 1,3 euro. Datele au fost culese de ZF de la circa 10 brutării aflate în diferite cartiere din Capitala Franței. În București, brutăriile artizanale afișează prețuri mai mari de atât – de multe ori duble, iar antreprenorii din spa­tele acestor businessuri spun că există explicații.

Care sunt acestea?

„Aproape tot ce e necesar pentru realizarea acestor produse vine din import, mă refer la unt, făină, etc. Francezii au așadar prețurile de «acasă», iar ale noastre au adaosuri“, spune Andreea Tătar, cea care alături de soțul său, Robert, deține brutăria Holy Bakery. Cei doi antreprenori au revenit în România pentru a-și deschide acest business, după ce au locuit o perioadă în Spania. Acest lucru se întâmpla în 2022.

Andreea Tătar recunoaște că prețurile sunt mai mari în România și nu doar la croissante cu unt sau baghetă – cele două elemente specifice bucă­tăriei franțuzești. Și cafeaua are prețuri similare sau chiar mai mari aici decât în alte țări. Motivele pe care ea le expune sunt multiple – de la taxele locale și la birocrația autohtonă, până la majorările succe­sive de taxe și impozite, inclusiv TVA.

„Din păcate, cu tot ce se întâmplă acum în economie, prețurile vor mai crește. Noi aici avem două crize, deci nu putem compara situația locală cu cea din Franța. Suntem două țări diferite, cu gestiuni și culturi diferite.“

De ce ținem cont?

Prețul unui croissant sau al unei baghete este, ca în cazul oricărui alt produs, influențat de costul materiilor prime, de logistică/ trasport, de prețul la energie/ utilități, de chirie și salarii, dar și de cerere și, respectiv, ofertă și de volumele realizate. Dacă materia primă vine din import și are prețuri mai mari, energia e mai scumpă local decât în alte țări, iar infrastructura subdezvoltată are, la rândul său, un cost suplimentar, compensează România prin salarii și chirii mai mici?

Andreea Tătar spune că nu. Mai exact, chiriile au crescut și au ajuns mai mari decât în afară. Ea compară Bucureștiul cu Barcelona, dat fiind că a locuit în Spania.„Pe La Rambla (unul dintre cele mai cunoscute și tranzitate bulevarde – n.red.), chiria pentru un spațiu variază între 1.000 și 5.000 de euro. La noi în Floreasca costul e mai mare. Ajunge chiar la 10.000-25.000 de euro pentru un spațiu în clădirea cu Piața Floreasca. Știți ce costă 25.000 de euro pe lună la Barcelona? Un teatru întreg.“

Iar pe lângă chirie, un spațiu are nevoie și de alte investiții care să îl facă atrăgător pentru client. Altfel, românii nu intră.

„Prea puțin românii caută calitatea produselor înainte de altceva. De aceea se investește atât de mult în spații și în imaginea lor. Ne-ar plăcea să vină ziua când oamenii vin indiferent unde te afli doar pentru că e bun produsul tău. Noi cu gândul acesta am deschis, dar realitatea ne-a lovit destul de repede.“

În trend

Piața de ospitalitate din România s-a dezvoltat accelerat în ultimii ani, astfel că multe concepte locale sunt noi și sunt inspirate de moda ori trendurile din afară. Și în zona de brutării/ patiserii artizanale situația e similară.

De altfel, acest segment e încă subdezvoltat prin comparație cu alte țări. Brutării artizanale există doar în marile orașe și nu la orice colț de stradă precum în Paris, spre exemplu.

Ori tocmai acest raport dezechilibrat între cerere și ofertă poate afecta prețurile.

„La Paris există mai multă competiție. Dar și mai multe calități. Chiar dacă e Paris, artizanal nu găsim la fiecare colț de stradă“, completează cofondatoarea Holy Bakery.

De aceeași părere este și Daniel Galea, cofondatorul Piața9, un concept originar din Oradea, care a ajuns și în București de puțină vreme și care este extrem de popular, generând cozi de zeci de persoane în Capitală.

„La fel cum și în România găsim croissante la 1 euro, dar și la 3, 4 sau 5 euro, același lucru e valabil și în Franța. Prețul depinde de ingredientele folosite, de proces, de nivelul de execuție și de poziționarea fiecărei patiserii. De asemenea, faptul că un produs este vândut într-o patiserie care se declară <<artizanală>> nu înseamnă automat că este realizat la același standard sau cu aceleași ingrediente. Există niveluri foarte diferite de calitate și de atenție la detalii, exact cum există restaurante și restaurante sau vinuri și vinuri.“

Despre încredere

De aceea, adaugă el, simpla comparație între două produse care poartă numele de „croissant“ poate fi înșelătoare.

„Nu putem compara produsele unui Cedric Grolet (celebru patiser francez – n.red.) cu cele ale unei patiserii care se declară artizanală doar pentru că ambele vând croissante. Este similar cu a compara un bistro obișnuit de la colțul străzii cu un restaurant cu stele Michelin. Ambele pot servi aceeași proteină sau aparent același preparat, însă diferența stă în tehnică, talent, ingrediente, execuție, consistență și experiența oferită clientului.“

La fel este și în patiserie.

La Piata9, de exemplu, un croissant simplu costă aproximativ 2,48 euro cu TVA inclus, explică antreprenorul.

„Folosim unt și făină din Franța, ceea ce implică costuri suplimentare față de o brutărie franceză care le procură local. Însă, dincolo de costuri, cred că discuția reală este despre standardul produsului și despre ce anume comparăm.“

Sunt însă voci care spun că dincolo de produs în sine, e importantă și relația construită de aceste branduri cu consumatorii lor. Mai exact, e important ca un client să considere că prețul respectiv merită plătit. Indiferent cât este el. „E ca la Louis Vuitton, e și despre statut.“