Cum se evaluează performanța unei bănci centrale? Moștenirea lăsată de Consiliul de Administrație al BNR, care a condus banca centrală în ultimii cinci ani, pentru noul board votat marți de Parlament

♦ Managementul BNR, numit prin vot parlamentar, este alcătuit din 9 persoane, respectiv 5 membri neexecutivi, 2 viceguvernatori, un prim-viceguvernator și un guvernator ♦ Al șaptelea CA al BNR de după Revoluție, cu cinci oameni din vechiul board și patru oameni noi, a fost votat marți de Parlament și va începe activitatea după 11 octombrie ♦ BNR a obținut un profit de 2,4 mld. lei în 2023, dublu față de câștigul din 2022 ♦ Profitul la nivelul sistemului bancar a ajuns în 2023 la un record de aproape 14 mld. lei, peste câștigul din 2022, de circa 10 mld. lei.

Consiliul de Administrație al BNR, al cărui mandat a început în octombrie 2019 și expiră săptămâna viitoare, lasă în urmă după cinci ani de activitate ca moștenire pentru noul board un sold mai mare al creditării, dar și dobânzi mai mari, la o inflație aflată puțin mai sus, un curs valutar relativ stabil, rezerve valutare duble, scădere a ratei creditelor neperformante, dar și un nivel modest al intermedierii financiare, ponderea creditării și activelor bancare în PIB plasând România la coada clasamentului european.

Boardul actual al BNR, insti­tuție care reglementează și supra­veghează activitatea băncilor comer­ciale din România, și-a început activitatea în octombrie 2019, iar anii care au urmat, 2020, 2021, 2022, au fost ani dificili, marcați de pandemie, cu o serie de restricții, război la graniță, criză energetică, inflație mare, creștere a dobânzilor și a ra­telor bancare, încetinire a credi­tării și a economiei, creștere a defici­telor și a datoriei, evenimente care au apă­rut după o perioadă lungă de sta­bi­li­tate macroeconomică și do­bânzi mici. Acum vedem iar inflația și do­bân­zile pe o pantă de scădere, în timp ce creditarea dă semne de revi­go­rare, dar economia încă șchioa­pătă.

Din Consiliul de administrație aflat în fruntea băncii centrale după 2019 și până acum fac parte Mugur Isărescu (guvernator), Florin Georgescu (prim-viceguvernator), Leonardo Badea (viceguvernator), Eugen Nicolăescu (viceguvernator) și membri Gheorghe Gherghina, Cristi Popa, Csaba Balint, Dan Radu Rușanu și Virgil Stoenescu.

Pe parcursul mandatului actualului CA al BNR, inflația a revenit pe o pantă ascendentă, urcând de la circa 4%, cât era la final de 2019, la două cifre, depășind 16% în 2022, pentru ca apoi să coboare spre 6% în 2023 și spre 5% în prima parte a anului 2024.

Privind mai în urmă ne amintim că după Revo­luție, BNR a avut nevoie de două decenii pentru a învinge inflația – stabilitatea prețurilor fiind principalul obiec­tiv scris în statutul BNR, în timp ce stabilitatea finan­ciară a căpătat o importanță sporită în ultimii ani.

În tandem cu inflația, și dobânzile la lei au sprintat, mai puternic începând din a doua parte a anului 2022 (în condițiile în care și inflația a explodat atunci), iar dobânzile au rămas ridicate și în 2023, deși inflația a mai scăzut, startul reducerilor de dobânzi fiind dat în vara anului 2024. Dacă la final de 2019 dobânda de politică monetară era setată de BNR la 2,5%, acum a ajuns la 6,5%, după două ajustări operate de banca centrală în lunile iulie și august din acest an. În ceea ce privește dobânzile pe piața interbancară, ROBOR la 3 luni este acum la 5,55% în continuare peste nivelul de la final de 2019, de 3,2%.

Economia și creditarea au fost pe un trend preponderent ascendent o perioadă, într-un mediu de dobânzi care au coborât la minime istorice până în 2020/2021, pentru ca apoi să revină pe creștere, iar din 2024 să scadă iar. Dar viteza economiei a depășit viteza creditării, PIB-ul crescând mai repede decât stocul creditului privat. Astfel, creșterea economiei a fost susținută de resursele populației și companiilor, și într-o mai mică măsură de creditare. De altfel, România a ajuns la coada clasamentului european al intermedierii financiare, având cele mai scăzute ponderii în PIB ale activelor și creditelor.

Dacă la finalul anului 2019 soldul creditului privat era sub 270 mld. lei în vara acestui an a depășit 400 mld. lei, majorându-se astfel de 1,5 ori în cinci ani.

Și activele băncilor din România au avut o ascensiune aproape neîntreruptă de la an la an, urcând la  835 mld. lei la jumătatea anului 2024, de la mai puțin de 500 mld. lei la final de 2019.

O evoluție favorabilă vedem și pe piața valutară în ultimul cincinal. Cursul valutar leu/euro a fost stabil, urcând doar cu 4%, de la 4,78 lei/euro la final de 2019 până la 4,97 lei/euro acum. Iar rezervele valutare la BNR s-au dublat față de 2019, până la 66 mld. euro.

Și în cazul ratei creditelor neperformante (NPL – non-performing loans), evoluția a fost favorabilă în ultimii ani, nivelul NPL coborând la 2,5%, de la 4,1% la final de 2019.

Dincolo de analiza principalilor indicatori macro și bancari din ultimii ani, privind strict situația BNR, vedem că profitul a fost în creștere.

BNR a obținut un profit de 2,4 mld. lei în 2023, mai mult decât dublul câștigului din 2022, potrivit raportului anual al instituției. Câștigul BNR de anul trecut a fost cel mai mare din ultimii 14 ani. În anul 2022, câștigul băncii centrale scăzuse la 1,08 mld. lei, după ce atât pentru 2020, cât și pentru 2021, BNR a raportat profituri de circa 2 mld. lei în fiecare an. Precedentul record al profitului BNR, de 4,6 mld. lei, a fost în 2009. BNR se numără printre băncile centrale care au rămas pe profit, în timp ce alte bănci centrale au fost pe pierdere.

Și numărul de salariați din banca centrală a fost în creștere, ajungând la 2.095 de persoane la final de 2023.

Cei peste 2.000 de angajați ai BNR sunt printre cel mai bine plătiți din economie. Salariul mediu din BNR a fost în ultimii ani cu circa 50% mai mare decât salariul mediu din sistemul bancar și triplu față de salariul mediu net pe economie. Un angajat al Băncii Naționale câștigă, în medie, circa 2.500 de euro net/lună, pe baza datelor din rapoartele BNR.

La finalul anului 2023, BNR raporta cheltuieli cu personalul, adică cu cei 2.095 de angajați, de aproape 500 mil. lei (496 mil. lei), ceea ce ar echivala cu un câștig brut de circa 20.000 lei/lună, adică aproape 4.000 de euro brut/lună. Dacă sunt eliminate cheltuielile cu impozitele și contribuțiile sociale, fără a lua în considerare și cheltuielile cu programele de pregătire a personalului, ar rezulta un câștig net în jur de 2.800-3.000 euro/lună.

La nivel național, în decembrie 2023, salariul mediu net pe economie a depășit pragul de 5.000 de lei net pe lună (circa 1.000 euro net/lună), conform datelor de la Institutul Național de Statistică.

Într-o opinie transmisă ZF, Mugur Tolici, directorul Direcției resurse umane din BNR, scria că încă din anul 2014 BNR a implementat un sistem de salarizare care realizează o legătură directă între performanță și recompensă. Iar pentru a fi competitivă în acest domeniu, BNR urmărește evoluțiile salariale și ale pieței muncii din România, dar se uită cu atenție și la ceea ce se întâmplă în alte bănci centrale și instituții europene.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, cel mai bine plătit salariat din instituție, a avut în 2023 un venit net anual de 1,08 milioane de lei, adică 90.000 de lei pe lună (echivalentul a 18.000 euro/lună), potrivit datelor din declarația sa de avere. Pe lângă veniturile salariale din 2023, Isărescu a declarat și venituri din pensii de 322.000 de lei, peste nivelul din 2022. Spre comparație, în 2022, guvernatorul BNR a avut un venit anual de 1,02 milioane de lei și 237.600 de lei din pensie.

Competiția pentru un job la BNR nu a lipsit în ultimii ani. Concret, pe parcursul anului 2023 banca centrală a organizat 147 de procese de recrutare externă pentru un număr de 200 de posturi vacante, fiind admiși doar 98 de candidați dintr-un total de 1.446 înscriși. În aceeași perioadă, BNR a organizat 63 de procese de recrutare internă pentru un număr de 67 de posturi vacante, fiind admiși 61 de candidați dintr-un total de 90 de înscriși. De asemenea, 59 de salariați au fost promovați în funcții superioare de execuție, iar 14 în funcții de conducere.

Al șaptelea Consiliul de administrație (CA) al BNR de după Revoluție, cu cinci oameni din vechiul board și patru noi, a fost votat marți, 1 octombrie de Parlament, urmând să ocupe după 11 octombrie cele nouă fotolii din celebra sală de consiliu de la banca centrală.

Mugur Isărescu rămâne guvernator al BNR, Leonardo Badea devine prim-viceguvernator, iar Florin Georgescu și Cosmin Marinescu au fost votați de parlamentari ca viceguvernatori ai băncii centrale, care gestionează politica monetară și sistemul bancar.

Cosmin Marinescu (viceguvernator), Aura Gabriela Socol (membru), Roberta Anastase (membru) și Alexandru Nazare (membru) sunt nou intrați în CA-ul BNR, în timp ce Eugen Nicolăescu, Gheorghe Gherghina, Dan Radu Rușanu și Virgil Stoenescu au ieșit din boardul băncii centrale.