Cum scoate China milioane de dolari de pe urma unui simbol național
Cea mai recentă noutate pe scena marketingului urșilor panda este iPanda, (www.ipanda.com) un portal care oferă imagini video, 24 din 24, ale urșilor aflați în diferite puncte ale globului – grădini zoologice sau centre de cercetare. Este dor vârful aisbergului, partea vizibilă a unei mari afaceri conduse de Guvernul chinez, scrie publicația electronică Quartz.
Pe scurt, grădinile zoologice din întreaga lume trebuie să “închirieze” urșii panda. O pereche de urși ce se pot reproiduce costă în jur de 500.000 de dolari. Respectiva sumă a fost plătită în cazul a trei grădini zoologie din Statele Unite care au negociat cu Beijingul în 2008; de fapt americanii au obținut reducerea contractulor și înjumătățirea milionului de dolari pe care trebuiau să îl plătească inițial.

Aproape de fiecare dată acordurile de acest tip sunt însoțite de angajamente în proiecte ecologice sau de conservare a speciei, în valoare de milioane de dolari, care cresc cheltuielile legate de deținerea unor urși din această specie.
Alte sume, și ele de ordinul sutelor de mii de dolari sunt plătite de parcurile zoologice în momentul în care un pui vine pe lume. Mai mult, acești pui nu aparțin grădinilor zoologie; animalele sunt returnate chinezilor, obiectivul declarat fiind eliberarea urșilor în sălbăticie. În prezent numărul urșilor panda este estimat la circa 1.600. Eforturile de conservare a speciei par a nu avea mare succes, în special din cauza reducerii zonelor sălbatice din cauza urbanizării.
În prezent există peste 40 de urși panda împrumutați de chinezi în lume, fără a-i pune la socoteală pe cei din Hong Kong și Taiwan.
Pe de altă parte, iPanda este în măsură să aducă urșilor noi și noi fani – să nu uităm de sutele de milioane de oameni care s-au uitat la “The Sneezing Baby Panda” pe Youtube sau de popularitatea lui Tai Shan, născut la National Zoo din Washington, Partye a unui contract pe zece ani, în valoare de 10 milioane de dolari.