Cum schimbă inteligența artificială sistemul bancar

Comportamentul consumatorului pe internet, activitățile acestuia pe aplicația de mobile banking și opțiunile pe care le prestabilește pe paginile de internet atunci când își calculează varianta de credit sunt, pentru români și nu numai, unii dintre factorii decidenți în privința acordării unui credit. „În Europa, în România, puteai lua totul de pe Facebook la început. Însă chiar și atunci, pentru scoring, nu social media era factorul decisiv, ci comportamentul general al clientului pe internet. Sunt tipare comportamentale pe internet atunci când aplici pentru un împrumut. Contează la ce te-ai uitat, dacă

te-ai uitat la cea mai mare sumă pe care o poți împrumuta sau la cea mai redusă variantă de rată lunară. Dacă îți faci treaba bine ca bancă și oamenii tăi de la legal își fac treaba bine, nu ai nicio problemă cu aceste practici”, spune Tamás Erni, CEO al Loxon Solutions.

Erni consideră că „impactul inteligenței artificiale poate fi imens” și că este doar următorul pas natural al erei automatizării și digitalizării. „Acest impact a început cu big data. Ce este inteligența artificială? Mulți ar spune că este statistică avansată, dar asta nu e adevărat. Nu e adevărat pentru că în statistica pe care o înveți la facultate, când faci un test, tu ești expertul, tu știi ce vrei să dovedești, vezi datele și aplici o soluție logaritmică. Diferența, cu inteligența artificială, este că poți analiza medii mai complexe, unde nici specialiștii nu pot observa totul.”

CEO-ul însă nu consideră că acest pas din digitalizare va aduce schimbări profunde pe piața forței de muncă, așa cum estimează majoritatea sindicatelor și analiștilor. „Când te uiți la cum a evoluat omenirea, mereu am automatizat ceva, astfel joburile care presupuneau procese repetitive și-au pierdut din valoare. Eu sunt economist, iar unul dintre principiile majore ale economiei este avantajul comparativ. Oamenii, experții umani, înainte de big data și inteligență artificială, foloseau avantajul comparativ pentru predicție. Acum, inteligența artificială nu este decât o mașinărie de predicții. Ce înseamnă asta? Valoarea predicțiilor va fi mai ieftină pentru că mașinile o fac mai bine.

Nu vei mai avea nevoie de acea abilitate a analistului pentru predicție, însă inteligența artificială nu poate exercita judecăți singură. Va crește în valoare abilitatea omului de a educa inteligența artificială prin tehnici de machine learning și omul va fi cel care trebuie să ia o decizie în funcție de rezultatul predicției și să decidă dacă acea predicție a avut sens, pentru că o predicție sau o corelare nu înseamnă cauzalitate.”
Băncile au folosit dintotdeauna un astfel de algoritm. „Un algoritm de scoring a fost mereu aici, doar că a fost o variantă mai simplă decât inteligența artificială. Marea diferență este că noi am început să schimbăm algoritmii bazați pe reguli fixe cu algoritmii bazați pe predicții.”
Loxon este o companie de software care oferă soluții de business și creează proprietate intelectuală, iar apoi vinde către sectorul bancar sau orice instituție financiară care creditează.

Compania a fost fondată în Ungaria în anul 2000, cu Tamás Erni drept unul dintre fondatori. În 2003 Loxon a intrat pentru prima dată pe piața din România, pentru a livra soluții către BCR, înainte ca aceasta să fie deținută de grupul austriac Erste. În 2007 a fost deschisă și filiala locală, Loxon România.

„Cu BCR situația a fost diferită, pentru că atunci când i-am abordat, nu erau încă achiziționați de Erste Group. Am câștigat un proiect și am livrat o soluție pentru programul de credite pentru IMM-uri. Când a venit Erste, a făcut o analiză și a decis să păstreze soluțiile noastre”, spune CEO-ul.

El își amintește că la intrarea pe piața din România, nevoile băncilor locale erau oarecum diferite. „România a fost a doua țară în care am deschis birou, după Ungaria. Cerința majoră a venit dinspre faptul că băncile din România voiau aceleași tipuri de soluții ca cele din Ungaria, voiau aplicații de business cu cunoștințe integrate și voiau soluții flexibile pe care le poți schimba în funcție de client. Au vrut ceva mai flexibil decât soluțiile anglo-saxone și cele germane pe care le foloseau atunci.”

O altă schimbare majoră din mediul digital cu care s-a confruntat atât industria bancară – și nu numai – este noul cadru legislative european GDPR, intrat în vigoare la data de 25 mai. „GDPR a schimbat modul în care operăm ca și companie și modul în care implementăm sistemele. Ce este cel mai interesant este că în toate băncile sunt cerințe diferite pentru GDPR. Când mergi la top 10 bănci din România, 70% îți vor spune că au făcut sau că au nevoie de același lucru, dar când vei intra în detaliile de implementare, vor fi diferențe semnificative. Trebuie să personalizezi soluția. În al doilea rând, avantajul comparativ al algoritmilor construiți pe social media va scădea. Sau va trebui să mergi să îi ceri acceptul clientului, pentru că GDPR-ul nu pune o interdicție, ci îți cere un motiv foarte bine întemeiat de business pentru care ai păstrat o serie de date.”

Referitor la bancherii din România, Tamás Erni nu crede că aceștia sunt îngrijorați cu privire la inteligența artificială în businessul lor. „Nu cred că sunt îngrijorați, poate doar cam lenți în adaptare. Cu siguranță unii bancheri sunt sceptici, cu siguranță unii sunt prea optimiști. Diferența majoră, pe care nu o vedem încă, este că atunci când vezi un algoritm complex de machine learning, acesta devine o cutie neagră la un moment dat, pentru că algoritmul învață pe cont propriu și dacă este într-adevăr machine learning, foarte curând îi pierzi urma logicii. Iar atunci vine întrebarea dacă vreodată o bancă centrală va putea accepta rezultate pe care nu le poți explica.”

După 18 ani de existență, grupul maghiar a ajuns în aproape 30 de țări. „Veniturile grupului au fost de peste 15 milioane de euro în 2017, din care marja de profit s-a situat puțin sub 20%. Avem șase birouri deschise, cel din Ungaria, acesta din România, câte unul în Rusia, Emiratele Arabe Unite, Turcia și Arabia Saudită.”

Pe plan local, cifra de afaceri a Loxon a ajuns la 5,7 milioane de lei în 2017, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, adică 1,2 milioane de euro, cu un profit de 340.000 de euro. „Avem peste 40 de colegi în România și plănuim să mai facem angajări.”

Loxon livrează soluții către bănci mari din topul sectorului bancar românesc. „Facem proiecte cu bănci din top 10. Am lucrat cu BCR, BRD, cu Raiffeissen și cu OTP pe piața locală. Pe plan global, grupul ING este cea mai mare bancă cu care colaborăm și mai avem Raiffeisen Bank International, Erste Group și altele.”