Cum schimbă companiile din România viitorul prin inovație și sustenabilitate? Cum schimbă inovația piața românească?

BUSINESS Magazin a organizat recent evenimentul care celebrează inovația și, de anul acesta și responsabilitatea socială – două repere esențiale pentru orice societate care dorește să prospere într-un viitor incert și dinamic. Când schimbările sunt prea rapide, iar oamenii se simt dezorientați, tendința naturală este să căutăm siguranță în extreme – fie în idei radicale, fie în decizii bazate pe frică, nu pe viziune. Această polarizare nu afectează doar alegerile politice, ci și comportamentele economice și sociale. De aceea, companiile care inovează și adoptă inițiative de responsabilitate socială joacă un rol esențial în contracararea acestui fenomen. Ele creează punți, oferă soluții care inspiră încredere și demonstrează că schimbarea poate fi gestionată responsabil. 

În cadrul acestui eveniment, ne-am axat pe două direcții – în primul panel, am vorbit despre cum putem folosi inovația pentru a construi un viitor sustenabil, adaptat la complexitatea acestor vremuri.

În al doilea panel, ne-am concentrat pe responsabilitatea socială – nu doar ca pe o datorie morală, ci și ca pe un antidot la polarizare, prin proiecte care unesc comunități și creează stabilitate.

De la mâncare gătită pentru câini, la inteligența artificială în bănci și infrastructură telecom sustenabilă, companiile românești dovedesc că inovația poate schimba regulile jocului. Liderii din diverse industrii au împărtășit cum ideile curajoase, susținute de tehnologie și perseverență, transformă piața locală și contribuie la un viitor mai BUN.

BM: De ce credeți că sunt companiile pe care le reprezentați motoare ale inovației pe piața românească? 

Andrei Cerbu: Sunt fondatorul Drooler, prima companie din România care produce mâncare gătită pentru câini. Este o inovație pe piață – produsul nostru este complet diferit de ceea ce promovează marile companii, care susțin că mâncarea de câini trebuie să fie uscată și să conțină exclusiv carne. Noi am lucrat timp de trei ani cu Universitatea de Medicină Veterinară din Cluj pentru a dezvolta rețete echilibrate, bazate pe carne, legume și superalimente. Este o schimbare de paradigmă în industria alimentației canine.

Alin Nedelcu: Eu sunt Head of AI & Solutions la Raiffeisen Bank. Băncile nu sunt văzute, de obicei, ca motoare ale inovației, dar noi am început să explorăm inteligența artificială încă din 2018. Am dezvoltat modele AI care sunt integrate în aplicațiile folosite de trei din cinci angajați ai băncii. Aceste soluții cresc eficiența, productivitatea și modernizează procesele noastre, eliminând practicile învechite.

Adrian Niga: Eu reprezint SAS România, lider mondial în advanced analytics. Folosim inteligența artificială și machine learning pentru a extrage informații relevante din date. Inovația noastră constă în capacitatea de a transforma datele în decizii informate și eficiente. Într-o lume în care datele guvernează totul, această capacitate devine esențială.

Ionel Crăciun: Vantage Towers este o companie de infrastructură telecom prezentă în România de patru ani. Modelul nostru de business aduce inovație și sustenabilitate prin infrastructură partajată, care reduce costurile operatorilor mobili și impactul asupra mediului. Este o soluție necesară, mai ales în contextul în care veniturile operatorilor scad, iar presiunea costurilor crește. În plus, construirea unei singure infrastructuri partajate are un impact mult mai redus asupra mediului.

BM: Andrei, spune-ne de unde a venit inspirația pentru Drooler. Știu că ai experiență în industria alimentară pentru oameni, nu pentru animale.

Andrei Cerbu: Sunt inginer de rețea telecom, fără legătură cu mâncarea de câini sau oameni. Totul a început acum opt ani, când am adoptat un câine și am realizat cât de puțină transparență există în această industrie. Am investit în cercetare și infrastructură pentru a crea un produs care să fie sănătos și accesibil. Am colaborat cu Universitatea din Cluj pentru a dezvolta rețete corecte și echilibrate, iar cercetarea noastră continuă. Recent, rețetele noastre au fost testate pentru a evalua efectele lor benefice asupra dermatitei la câini.

BM: Alin, câini poate nu avem toți, dar un card sau o aplicație bancară sigur avem. Spune-ne ce revoluții mai aduce AI în banking.

Alin Nedelcu: Inteligența artificială simplifică enorm complexitatea reglementărilor din domeniul bancar. Avem, de exemplu, peste 50.000 de pagini de proceduri la Raiffeisen, iar un consilier trebuie să parcurgă mii de pagini pentru a oferi anumite produse. AI ajută la democratizarea accesului la cunoaștere, permițând colegilor să acceseze rapid informațiile relevante. În plus, AI este esențial pentru procesarea documentelor și pentru automatizarea dezvoltării software, aducând creșteri de productivitate semnificative – între 20% și 40%. AI poate să automatizeze anumite taskuri, dar nu înlocuiește complet munca umană. Mai degrabă redefinește rolurile și transformă conținutul joburilor. În doi ani, ceea ce facem azi va fi foarte diferit. AI este un ajutor, oferă un început de soluție, dar decizia rămâne la om. Este esențial să privim AI-ul ca pe un catalizator al eficienței, nu ca pe un substitut complet al muncii umane.

Adrian Niga: Utilizarea AI și machine learning este esențială în combaterea fraudei, în predicții financiare sau în îmbunătățirea ofertelor personalizate pentru clienți. De exemplu, în industria utilităților, folosim algoritmi pentru previziuni privind consumul de energie. În telecomunicații, AI analizează date istorice pentru a prezice necesități de mentenanță preventivă, prevenind probleme înainte ca acestea să apară. Suntem în faza incipientă a utilizării AI, dar viteza de adopție crește rapid.

Ionel Crăciun: Inovația în telecomunicații se concentrează pe reducerea amprentei de carbon și utilizarea resurselor eficiente. De exemplu, în loc să folosim fier pentru turnuri, adoptăm materiale alternative, precum fibra de sticlă sau chiar lemnul. Ne bazăm pe energie regenerabilă – panouri solare sau generatoare cu combustibili alternativi – și folosim sisteme inteligente, precum smart metering, pentru a optimiza consumul energetic al site-urilor. În trecut, operatorii mobili construiau individual turnuri redundante, fără preocupare pentru sustenabilitate sau eficiență. Acum, modelul nostru partajat reduce risipa și impactul asupra mediului, dar mai avem multe lecții de învățat pentru a accelera progresul.

BM: Care sunt cifrele din spatele inovației în businessurile pe care le reprezentați?

Andrei Cerbu: Am pornit Drooler prin autofinanțare din afacerile mele de HoReCa. Ulterior, am atras investitori, printre care Andrei Botescu, cofondator Pegas, și Ciprian Sălceanu, de la Gerateria Fridy. Am investit aproximativ 130.000 de euro, construind fabrica, brandul și strategiile de marketing. Cercetarea științifică, realizată cu Universitatea de Medicină Veterinară din Cluj, a fost și ea o componentă costisitoare, dar esențială pentru validarea produsului. Mâncarea noastră este congelată pentru a garanta o valabilitate de șase luni. Livrăm rapid, în 24 de ore, atât în București, cât și în alte orașe din țară. Clienții comandă minim 14 porții, fiecare acoperind necesarul zilnic al unui câine. Prețurile sunt între 19 și 26 de lei per porție, fiind mai accesibile decât conservele clasice. Ne așteptăm să hrănim 2.000 de câini zilnic până în 2025, atingând o cifră de afaceri de 3,2 milioane de euro. Este o piață complet nouă, diferită de mâncarea uscată sau umedă clasică. Ne bazăm pe inovație și pe schimbarea mentalităților consumatorilor, care caută transparență și sănătate pentru animalele lor de companie.

BM: Cât de greu este să obții bugete pentru inovație și implementarea AI-ului într-o companie conservatoare, cum este o bancă?

Alin Nedelcu: La început, în 2018, a fost dificil. A trebuit să demonstrăm valoarea AI-ului printr-un MVP (produs minim viabil). Într-un an, am arătat că am economisit 200.000 de euro cu o investiție de doar 20.000 de euro. Asta ne-a deschis ușile către alte bugete. În prezent, procesul este mai simplu, pentru că AI este deja un concept cunoscut, dar trebuie mereu să demonstrezi valoare rapid, în trei până la șase luni, altfel nu vei avea susținere.

BM: Poate o filială locală, cum este Raiffeisen România, să dea tonul inovației în grupul global?

La Raiffeisen, deciziile de investiții se iau local. Noi, în România, am fost pionieri în implementarea AI-ului în grup. Am demonstrat valoarea și am devenit un model pentru alte țări din grup, inspirând și susținând implementarea de soluții similare”.

BM: Adrian Niga, cât de costisitoare sunt soluțiile voastre și cât de repede se recuperează investiția?”

Adrian Niga: Costul unei soluții depinde de complexitatea clientului și a proiectului. De exemplu, pentru corporații mari, cum este Raiffeisen, soluțiile IT se amortizează rapid, prin economii directe sau optimizări. În sectorul public, exemplele din Grecia arată că o soluție de câteva milioane de euro pentru antifraudă TVA poate aduce un ROI în mai puțin de o lună. În România, observ un interes crescut pentru astfel de soluții, iar adoptarea lor devine din ce în ce mai accesibilă.

BM: Cât de deschise sunt companiile românești față de cele străine în a adopta tehnologia?

Adrian Niga: Antreprenorii locali sunt foarte deschiși către inovație și, de multe ori, preferă să dezvolte soluții interne. Comparativ, corporațiile străine au tendința de a urma directivele de la headquarters, dar în România avem know-how ridicat și profesioniști foarte bine pregătiți. În sectorul public, vedem progrese lente, dar promițătoare. România începe să se alinieze standardelor europene și globale, dar implementarea practică este încă un punct sensibil.

 BM: Ce investiții recente ați făcut și ce planuri aveți pentru infrastructură?

Ionel Crăciun: Continuăm să investim în infrastructură și în optimizarea resurselor existente. În ultimul an, am concentrat resurse pe soluții sustenabile, cum sunt structurile din materiale alternative (fibră de sticlă, lemn), dar și tehnologii energetice, precum panouri solare sau generatoare alternative. În 2024, avem în plan să extindem aceste inițiative și să modernizăm complet sistemele actuale de telecomunicații, pentru a reduce consumul de energie și impactul asupra mediului”.

BM: Cum poate sectorul privat să contribuie mai eficient la reglementări utile?

Ionel Crăciun: Trebuie să începem dialogul. Nu putem să stăm pasivi, așteptând ca statul să vină la noi, și nici să ne limităm la plângeri. Este nevoie de o abordare proactivă, structurată. Avem avocați care cunosc legea, trebuie să ne cunoaștem drepturile și să participăm la dezbateri publice. Statul organizează multe astfel de evenimente, dar, din păcate, implicarea este scăzută. Dacă vrem schimbare, trebuie să muncim, să fim pregătiți și să venim cu propuneri clare, nu doar să ne plângem de dificultăți.

BM: Dacă ai putea inventa un produs inutil pentru restul lumii, dar util în România, ce ai alege?

Andrei Cerbu: Aș crea o aplicație care să facă românii mai puțin creduli. Poate ceva care să sune ca o alarmă atunci când cineva încearcă să-i păcălească. Cred că ne-ar ajuta să fim mai vigilenți în fața promisiunilor false sau a manipulării.

BM: Cum ar arăta biroul ideal, complet inovat?

Alin Nedelcu: Cred că viitorul nu mai include birouri fizice. Vom trece la un spațiu virtual, în care echipamentele și mobilierul nu mai sunt necesare. Vom avea instrumente digitale care ne permit să ne desfășurăm activitatea oriunde, fără să fim legați de un loc anume.

BM: Ce invenție ar fi utilă doar în România?

Adrian Niga: O aplicație de ticketing pentru accesul la ghișeele instituțiilor publice, care să simplifice procesul de completare și depunere a documentelor. În alte țări lucrurile sunt mai digitalizate, dar la noi încă avem acest amestec între hârtie și digital. Ar fi un pas spre eficiență.

 BM: Dacă ai putea schimba un aspect cultural în România, care ar fi acesta?

Ionel Crăciun: Aș interzice telefoanele pentru copii, cel puțin până la vârsta de 18 ani. Cred că le lipsesc ancorele care ne-au format pe noi – aprecierea pentru lucrurile simple și naturale. Tehnologia este importantă, dar cred că echilibrul se pierde. Am prefera să le oferim cărți în loc de ecrane. Educația și timpul petrecut în natură ar trebui să fie prioritare.

„Este o inovație pe piață – produsul nostru este complet diferit de ceea ce promovează marile companii, care susțin că mâncarea de câini trebuie să fie uscată și să conțină exclusiv carne. Noi am lucrat timp de trei ani cu Universitatea de Medicină Veterinară din Cluj pentru a dezvolta rețete echilibrate, bazate pe carne, legume și superalimente. Este o schimbare de paradigmă în industria alimentației canine.” 

Andrei Cerbu, fondator, Drooler

„Inteligența artificială simplifică enorm complexitatea reglementărilor din domeniul bancar. Avem, de exemplu, peste 50.000 de pagini de proceduri la Raiffeisen, iar un consilier trebuie să parcurgă mii de pagini pentru a oferi anumite produse. AI ajută la democratizarea accesului la cunoaștere, permițând colegilor să acceseze rapid informațiile relevante.” 

Alin Nedelcu, Head of AI, Raiffeisen Bank România

„Antreprenorii locali sunt foarte deschiși către inovație și, de multe ori, preferă să dezvolte soluții interne. Comparativ, corporațiile străine au tendința de a urma directivele de la headquarters, dar în România avem know-how ridicat și profesioniști foarte bine pregătiți. În sectorul public, vedem progrese lente, dar promițătoare.” 

Adrian Niga, Head of Channel & Alliances South East Europe, SAS

„În trecut, operatorii mobili construiau individual turnuri redundante, fără preocupare pentru sustenabilitate sau eficiență. Acum, modelul nostru partajat reduce risipa și impactul asupra mediului, dar mai avem multe lecții de învățat pentru a accelera progresul.”

Ionel Crăciun, Business Development Manager, Vantage Towers