Cum să trăiești fără gaz rusesc

Slăbiciunea Europei, recunoscută de Catherine Ashton, este însă că piața europeană a energiei nu este suficient integrată din perspectiva rețelelor de distribuție și transport, deși ca efect al evenimentelor din Ucraina, Consiliul European a repus această problemă în fruntea problemelor de rezolvat până la finele anului. Un studiu al firmei americane Sanford C. Bernstein a evaluat deja că Europa va trebui să cheltuiască în total 215 mld. dolari dacă va decide să nu mai cumpere gaze din Rusia și chiar și așa va trebui să-și scadă cererea de gaz.

Ucraina rămâne deocamdată primul test direct al capacității europene de acțiune pe acest teren: Gazprom a scumpit gazul cu 44% pentru Ucraina, la 385 dolari/1000 mc de la 1 aprilie, din cauza datoriilor restante ale Naftogaz, apoi la 485 dolari/1000 mc, după introducerea unei taxe de export. Șeful Naftogaz a declarat că Ucraina e gata să cumpere gaz de la oricine ar putea oferi gaz la prețuri mai mici, ceea ce înseamnă o mănușă aruncată Bruxellesului, de unde tocmai veniseră în martie asigurări că Ucraina, care așteaptă deja o scădere economică de 3% în acest an ca efect al programului dur de austeritate cu FMI, va fi ajutată în caz că Gazprom scumpește gazul.

Cât despre replica Rusiei la încercarea europeană de repliere economică, autoritățile din Kazakstan au anunțat deja că până în mai va fi semnat tratatul între Rusia, Kazahstan și Belarus care pune bazele Uniunii Economice Eurasiatice, un vis mai vechi catalizat acum de criza ucraineană.