Cum să-ți transformi pasiunea pentru jocuri video într-o carieră

Aproximativ 7.000 de oameni lucrează în acest moment în România în circa 80 de studiouri de dezvoltare de jocuri video, dintre care peste 50 în București, iar restul în orașe precum Cluj, Timișoara sau Iași, conform Asociației Dezvoltatorilor de Jocuri din România (RGDA). Cele mai mari studiouri sunt multinaționalele Ubisoft, Electronic Arts și Gameloft, care au avut o cifră de afaceri cumulată de circa 91 milioane de euro în 2016, adică 62,5% din totalul industriei locale după cifra de afaceri. ”Cum ar arăta aceste date dacă ar exista și susținere din partea statului? Câte alte firme din afară ar fi interesate să vină în România? Unul din lucrurile care afectează industria locală este lipsa forței de muncă, ceea ce este valabil peste tot în IT, mai ales într-o nișă precum game development“, spune Andrei Istrate, cofondator al GameDev Academy, singurul centru din România care oferă cursuri profesionale în acest domeniu de activitate. ”Avem o lipsă mare de susținere pentru cei care vor să dezvolte jocuri video. Sunt foarte mulți tineri care vor să învețe, dar foarte puține surse de învățare la nivel local, dar și la nivel de inspirație“, motivează Istrate înființarea unui astfel de centru.

Apariția școlii GameDev Academy vine în contextul lipsei unui cadru formal în care pasionații de jocuri video pot trece de la simpli spectatori la statul de creatori. ”Nu înveți nicăieri în România, indiferent că vorbim de gimnaziu, liceu sau facultate, cum să creezi un joc video cap-coadă, asistat de oameni cu un background în domeniul ăsta“, continuă Istrate. Cursurile GameDev Academy sunt variate, de la tester jocuri video la game design, programare sau grafică și se adresează tinerilor de peste 14 ani. Dezvoltarea programului a început în noiembrie, iar în martie a debutat programul pilot, ca apoi în iulie să înceapă înscrierile oficiale. De atunci, inclusiv în programul pilot, au participat la cursuri aproximativ 100 de persoane, iar cele mai căutate module au fost ”de departe cel de game design și Unity (n.r. – motor grafic utilizat în crearea jocurilor video)“. Costurile unui astfel de curs variază, în funcție de complexitate și domeniu, între 450 și 1.300 de lei, în acest moment.

Un alt program susținut de GameDev Academy este Game Lab București, un program educațional bazat pe dezvoltare de proiecte, care are rolul unui incubator de jocuri. Proiectul a apărut în 2012 la Universitatea de Științe Aplicate din Finlanda, apoi a fost exportat în mai multe locații de pe glob, inclusiv în România, în Timișoara, anul trecut. Anul acesta a ajuns la București și se adresează celor care sunt interesați ca în trei luni să-și transforme ideea de joc video într-un produs real.

GameLab este conceput pentru 48 de persoane; apoi sunt formate 24 de echipe. Prima etapă de selecție presupune alegerea conceptelor de jocuri, iar cea de-a doua selectarea proiectelor realizate, urmând a fi prezentate în forma finală în fața unor specialiști. După perioada de selecție, cei admiși vor fi asistați pe parcursul a două luni și jumătate de profesioniști din producția de jocuri video, abordând subiecte precum design de jocuri, marketing, management, dezvoltare de produse, design de muzică, design de interfață, modelare 3D și programare. La momentul discuției se înscriseseră 10 persoane în program și ”nu știm dacă se vor umple toate locurile, este o variantă să pornim și cu 24 de locuri“.

În acest scenariu, din cele 24 de idei de la început rămân cel mult 10, apoi în marea finală ajung maximum cinci produse, din care este ales un câștigător. ”Va fi ajutat pe viitor cu promovoare, sprijinire, acces la expunere, sursă de finanțare, public prin intermediul unor evenimente de specialitate“, spune Istrate.

GameLab se adresează celor care vor să-și vadă ideea realizată, celor cu un background în programare sau desen, dar și celor pasionați. ”Studenți și elevi pasionați de gaming, aflați la început de drum. Este recomandat ca o persoană să aibă cunoștințe fie în programare, fie în desen, dar primim și oameni care nu au neapărat un background de programare și art, dar care sunt dornici“, adaugă reprezentantul GameDev Academy.

Una dintre problemele industriei locale este lipsa sprijinului din partea autorităților; de pildă, meseriile specifice dezvoltării de jocuri nu sunt trecute în nomenclator, astfel nefiind eligibili pentru accesarea de fonduri europene. ”La nivel politic, administrativ nimeni nu știe ce înseamnă dezvoltarea de jocuri video.“  RGDA a avut o primă întâlnire cu ministrul mediului de afaceri la acea vreme, Alexandru Petrescu, însă la scurt timp guvernul Grindeanu a demisionat, iar eforturile asociației au fost în van. Andrei Istrate spune că nu se așteaptă ca guvernul să pompeze milioane de euro în dezvoltarea de jocuri video, dar ar fi binevenit și un sprijin financiar. Antreprenorul povestește că a fost în vizită la un mic studio de jocuri, format din trei persoane, care tocmai lansase un joc pe Android. Curios, Istrate a întrebat de ce nu dezvoltaseră și o variantă pentru sistemul de operare iOS. Răspunsul a arătat realitatea cu care se confruntă dezvoltatorul din România: ”Nu am avut bani să ne luăm iPhone“. ”Un lucru atât de mărunt a afectat dezvoltarea echipei, care poate ar fi angajat alți oameni, ar fi crescut afacerea, ar fi adus bani în țară“, este de părere Andrei Istrate.

Până acum, modul românesc de a face școală în dezvoltarea jocurilor video, potrivit conducătorului GameDev Academy, este angajarea la una dintre cele trei mai multinaționale, căpătarea de experiență urmată de o încercare pe cont propriu. Acest lucru s-ar putea schimba pe viitor prin înființarea unor astfel de programe, fie în mediul privat, fie în sistemul educațional din România.

Un lucru pe care școala și programul GameLab vrea să-l schimbe, potrivit lui Istrate, este faptul că a face jocuri nu înseamnă doar programare și desen, ci ”înseamnă și marketing, business, social media, vânzare, design, creație“.