Cum să faci ZECI DE MII DE EURO din vârful patului
Cea mai mare companie din România nu este înregistrată la Registrul Comerțului. Are peste 50.000 de angajați și o cifră de afaceri de aproximativ 15 milioane de dolari. Este vorba despre freelancerii care lucrează pe internet, din propria sufragerie sau din vreo cafenea, pentru companii din toate colțurile lumii. Pentru unii dintre ei, proiectele obținute prin intermediul marilor platforme mondia…
Tudor Maier și-a construit o carieră la care mulți angajați de multinațională nici măcar nu visează. Nu depinde de nimeni în meseria lui, nu știe ce înseamnă să ai un șef, își organizează timpul după bunul-plac fără să se spetească muncind și, cel mai important dintre toate, câștigă suficient cât să ducă un trai mai mult decât decent, fără grija zilei de mâine. Tânărul în vârstă de 32 de ani este freelancer, liber-profesionist pe internet, dacă vreți, și încă unul dintre cel mai bine plătiți din România, cu un salariu care se poate compara chiar cu unul de executiv – câteva zeci bune de mii de dolari pe an. “Niciun job din România, oricât de bine plătit ar fi, nu m-ar putea determina acum să renunț la statutul de freelancer și să devin angajat”, spune Maier.
Ce-i drept, așa este obișnuit, pentru că a fost dintotdeauna antreprenor. După ce a absolvit Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității Babeș-Bolyai de la Cluj, a avut timp de câțiva ani o firmă de publicitate în Alba Iulia și mai apoi a publicat un ziar de anunțuri și mică publicitate. Câștigurile ca antreprenor n-au fost însă strălucite, iar presiunea facturilor scadente a fost mereu o problemă, dar în 2008 a aflat pentru prima dată despre platformele unde freelancerii își pot găsi de lucru și a decis să încerce și el. “Începutul a fost foarte slab, cu doar două proiecte în primul an”, dezvăluie Tudor Maier, situație care arată acum cu totul altfel.
Tânărul este designer grafic și lucrează, în cea mai mare parte a timpului, coperți pentru cărți, design de cărți în format electronic, dar și paginare și design pentru reviste, cataloage, broșuri, afișe și alte materiale de marketing printre care inclusiv ambalaje pentru diverse produse. Pentru munca lui cere cel puțin 20 de dolari pe oră și lucrează în jur de 30 de ore pe săptămână, dar există și proiecte pentru care este plătit în ansamblu, indiferent de numărul orelor lucrate. “Cel mai bun contract pe care l-am avut vreodată a fost cu o editură pentru care am lucrat designul a 20 de cărți pentru 7.000 de dolari”, spune Maier despre unul dintre cele 200 de proiecte realizate în ultimii patru ani.
Ca el, zeci de milioane de oameni din toate colțurile lumii, între care și câteva zeci de mii de români, își încearcă în permanență norocul pe cont propriu, pe platforme de freelancing precum Freelancer.com, Elance.com, oDesk.com sau vWorker.com. Speră, ca oricine de altfel, să găsească cheia banilor mulți în schimbul muncii lor și, deși unii chiar reușesc, trebuie spus de la bun început că freelancingul ca meserie nu-i chiar pentru oricine. Modul de funcționare al platformelor de acest gen este destul de simplu – companii din toată lumea caută forță de muncă bine pregătită și mai ieftină decât ar găsi în țara de unde provin pentru diverse proiecte specifice, iar freelancerii cei mulți concurează unii cu ceilalți folosind arme precum prețul, termenul de predare și experiența anterioară pentru a câștiga proiectele. De la sine înțeles că, pentru cineva de-abia pornit pe calea freelancingului, nici companiile nu se vor înghesui cu proiecte și nici banii nu vor curge prea ușor, dar pentru cei care nu se lasă ușor descurajați, recompensele se pot dovedi mai mult decât suficiente pentru o viață relaxată. Daniel Simion (35 de ani), de exemplu, câștigă în medie 2.000 de dolari pe lună, aproape cât salariul pe care l-a avut în postura de angajat, dar cu un număr considerabil mai mic de ore lucrate. Activitatea lui ca freelancer se învârte în jurul editării de imagine și sunet, procesării digitale a imaginii sau adăugării de efecte speciale sau animații. Mai exact tot ce are legătură cu etapa de post-producție video. “Pe scurt, clientul îmi spune cu ce ar vrea să-l ajut, îmi trimite materialul brut (filmare, imagini, logo-uri, texte, explicații, exemple etc.), iar eu le asamblez pe toate ca pe niște puzzle-uri sau fac modificările cerute”, explică Simion.
Absolvent al Facultății de Film din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică, n-a fost însă dintotdeauna freelancer. A început să lucreze încă din vremea liceului, ca impresar artistic cu jumătate de normă, organizând printre altele spectacole pentru o trupă care promova cultura braziliană în România. Apoi a lucrat timp de șapte ani ca fotograf și operator foto pentru un studio de cartier, iar din 2004 a intrat în lumea filmului. “Am primit un job part-time la AMV Film, companie condusă de Mihai Vasilache, unul dintre cei mai experimentați editori de imagine din România”, povestește tânărul.


