Cum poate să fie salvată cea mai puțin dezvoltată parte a României. Din ce în ce mai mulți oameni aleg să se mute și tot mai mulți turiști sunt atrași acolo

Migrarea tinerilor din zonele rurale către marile centre urbane sau către alte țări a ridicat de multe ori întrebarea – ce putem face să OPRIM acest fenomen? Turismul ar putea fi unul dintre răspunsuri, dar nu orice fel de turism, ci acela care dă șansa comunităților rurale să se dezvolte, să creeze businessuri și locuri de muncă, iar turiștilor, să descopere o formă de turism care se bazează pe comuniunea dintre om și natură: ecoturismul.

Ecoturismul oferă joburi de bună calitate, avem cazuri concrete unde oamenii au plecat în străinătate, dar s-au întors și au făcut pensiuni. Sunt mulți care se relochează, de la Viscri până la sate din Maramureș, unde oamenii au renunțat la joburile din corporație și s-au relocat și fac turism. Nu mai pleacă nici tinerii, pentru că au locuri de muncă”, evidențiază Andrei Blumer, președintele Asociației de Ecoturism din România, unul dintre avantajele acestei forme de turism. Astfel, cum dezvoltarea turistică a zonelor rurale creează locuri de muncă, oamenii nu se mai simt nevoiți să își părăsească satele sau comunele în care au crescut pentru a-și asigura un trai.

Printre alte beneficii de care pot să aibă parte comunitățile locale în care se dezvoltă ecoturismul se numără folosirea ghizilor locali, cumpărarea de bunuri și servicii locale și folosirea facilităților locale, notează Asociația de Ecoturism din România pe site-ul oficial.

Pandemia, motor de creștere pentru „categoria ușoară”

Deși turismul per ansamblu a trecut printr-un declin uriaș odată cu izbucnirea crizei sanitare, pandemia a fost totuși și ocazia cu care turiștii români au început să își redescopere țara, iar cele mai căutate zone turistice au fost satele izolate și pensiunile de mici dimensiuni, astfel încât să poată fi păstrată distanța socială.

În 2022, numărul unităților de cazare de pe plan local a crescut cu 700 față de 2019, la 9.100 de unități, față de 8.400, în urmă cu doi ani. Dar nu hotelurile au fost cele care au susținut creșterea, ci numărul tot mai mare de unități mici de tip pensiune. Cea mai mare creștere a numărului de structuri a fost înregistrată pe categoria pensiunilor agroturistice, care s-au numărat printre câștigătorii crizei – anul trecut, numărul pensiunilor agroturistice era de aproape 3.500, față de 2.800 în 2019, conform INS. Hotelurile, pe de altă parte, au pierdut teren, fiind cu șase mai puține față de 2019, conform datelor Institutului Național de Statistică.

„Ecoturismul oferă joburi de bună calitate, avem cazuri concrete unde oamenii au plecat în străinătate, dar s-au întors și au făcut pensiuni. Sunt mulți care se relochează, de la Viscri până la sate din Maramureș, unde oamenii au renunțat la joburile din corporație și s-au relocat și fac turism. Nu mai pleacă nici tinerii, pentru că au locuri de muncă.” 

Andrei Blumer, președintele Asociației de Ecoturism din România

Ecoturismul românesc, magnet pentru străini

Cu principii care aduc turiștii la firul ierbii și bazat pe protejarea naturii, ecoturismul are puterea de a dezvolta România rurală nu doar prin închegarea comunităților și atragerea turiștilor locali, dornici de a fi aproape de natură și de tradițiile locale, ci este un adevărat magnet și pentru străini. Pentru multe piețe din afară, turismul românesc este asociat cu ecoturismul, spune Andrei Blumer, președintele Asociației de Ecoturism din România. Potrivit lui, în luna ianuarie, când reprezentanții industriei de turism din România au participat la Târgul de Turism de la Londra, standul României a prezentat un mare interes pentru englezi, care au vrut să descopere mai multe despre țara noastră. Însă pentru ca România să devină tot mai populară în rândul turiștilor străini, e nevoie de o strategie de promovare clară.

El este de părere că traiul simplu al oamenilor din zonele rurale și modul în care conviețuiesc cu natura pot reprezenta în sine atracții turistice pentru străinii care nu avut contact cu astfel de experiențe.

n business îl naște pe altul

Odată cu numărul tot mai mare de pensiuni și mici cazări în zonele rurale, au apărut și alte mici businessuri în zona rurală care contribuie la atragerea turiștilor, cum sunt punctele gastronomice locale. În 2019 a fost creat cadrul legal prin care punctele gastronomice pot funcționa sub PFA, IF, II sau SRL. Aceste tipuri de unități alimentare reprezintă mici afaceri de familie care presupun servirea mesei în gospodăria proprie a unui număr de până în 12 persoane simultan, meniul având o gamă redusă de produse. Toate produsele gătite  trebuie să fie realizate în propria gospodărie sau achiziționate de la un producător local. De cele mai multe ori, punctele gastronomice locale încearcă să promoveze mâncarea specifică locului.

Este și cazul proiectului Gastro Local, pornit din Vama Buzăului – o platformă care aduce sub aceeași umbrelă o rețea de puncte gastronomice locale, care a reușit să ajute la dezvoltarea comunității locale din zonă. Proiectul Gastro Local a fost lansat odată cu înființarea câtorva puncte gastronomice și a fost apoi urmat și de deschiderea unei mici fabrici de pâine care să ajute gospodăriile ce oferă mâncare gătită local turiștilor. „Banii rămân în comunitate, ei se distribuie în comunitate. De acest lucru se bucură și oamenii din comunitate pentru că ei dau produsele la un alt preț decât dacă ar da laptele, spre exemplu, la un procesator cu 1 leu. Așa sunt stimulați să fie în continuare producători”, spune Dorian Lungu, proprietarul Gastro Local.

Mai mult, autoritățile locale ar putea beneficia de încasări mai mari la buget prin dezvoltarea unei economii orizontale.

Gastro Local vine în sprijinul punctelor gastronomice prin a le oferi suport astfel încât să își dezvolte mica afacere de familie, de la marketing și până la administrarea punctului gastronomic. De asemenea, punctele gastronomice din rețeaua Gastro Local sunt verificate astfel încât să respecte anumite criterii privind proveniența produselor pentru ca acestea să fie tot timpul luate de la producătorii locali.

„Banii rămân în comunitate, ei se distribuie în comunitate. De acest lucru se bucură și oamenii din comunitate, pentru că ei dau produsele la un alt preț decât dacă ar da laptele, spre exemplu, la un procesator cu 1 leu. Așa sunt stimulați să fie în continuare producători.” 

Dorian Lungu, proprietarul Gastro Local

Laitmotiv: natura

Ce principii trebuie să respecte însă cei care practică ecoturismul, fie ei antreprenori sau clienții acestora? Așa cum o arată și tradițiile românești, pe vremuri omul respecta natura ca și cum ar fi fost parte din familia sa, lucru uitat odată cu migrarea masivă către orașe și adoptarea unui stil de viață în care natura și bogățiile sale se află în plan secund. Ecoturismul readuce însă în prim-plan această comuniune a omului cu natura, regulile fiind dictate de respectarea mediului înconjurător, un principiu important mai ales într-o lume care se află în plină traziție către o economie verde. „Produsele de ecoturism atrag acei turiști care doresc să intre în interacțiune cu mediul natural și, în grade variate, doresc lărgirea nivelului de cunoaștere, înțelegere, apreciere și plăcere. Cei care dezvoltă sau coordonează activități ecoturistice trebuie să ofere un nivel corespunzător de înțelegere a valorilor naturale și culturale a zonelor vizitate, de obicei prin utilizarea ghizilor calificați în mod corespunzător și oferirea informațiilor corecte atât anterior, cât și în cursul experienței”, notează Asociația de Ecoturism din România. Activitățile de ecoturism și planificarea lor trebuie așadar să asigure o reducere a impactului negativ asupra comunității locale vizitate și asupra stilului lor de viață, oferind în același timp contribuții constructive pe termen lung acestor comunități, se mai arată pe site-ul Asociației de Ecoturism din România. Și, spre deosebire de turismul rural, ecoturismul include și ariile protejate, bazându-se pe conservarea biodiversității. „În consecință, ecoturismul trebuie să pună în evidență și componenta culturală a ariei vizitate și să contribuie la conservarea acestei componente, arată aceeași sursă”, indică aceeași sursă.

O temă de gândire pentru autorități

În 2020, Ziua Mondială a Turismului, care are loc anual în data de 27 septembrie, a avut ca temă Turismul și Dezvoltarea Rurală, temă propusă de Organizația Mondială a Turismului, care a subliniat importanța turismului în dezvoltarea rurală. Turismul s-a dovedit a fi în multe comunități rurale din jurul lumii un colac de salvare, însă nu a atins potențialul maxim. Cu puterea de a schimba comunitățile rurale, prin a le oferi oamenilor locuri de muncă, dar și posibilități de a dezvolta mici businessuri, cât și protejarea naturii și a tradițiilor locale, ecoturismul ar trebui să fie văzut de autorități, dar și de comunități drept principalul motor de dezvoltare al zonelor care se luptă să nu ajungă sate sau comune fantomă.