Cum poate reveni la viață stațiunea din România despre care regii spuneau că este cea mai frumoasă de pe continent
Câțiva tineri au fost suficient de curajoși să pornească un proiect ignorat atât de autoritățile locale, cât și de marii investitori. Băile Herculane, care era una dintre cele mai populare stațiuni din Europa secolului al XIX-lea, un loc pe care …
Câțiva tineri au fost suficient de curajoși să pornească un proiect ignorat atât de autoritățile locale, cât și de marii investitori. Băile Herculane, care era una dintre cele mai populare stațiuni din Europa secolului al XIX-lea, un loc pe care împăratul Franz Josef l-a denumit cea mai frumoasă stațiune de pe continent, este dominat de un peisaj cu clădiri istorice care se află într-o stare avansată de degradare, iar fără o intervenție rapidă, acestea vor sfârși în vălul ignoranței statului. Herculane Project își propune să schimbe soarta stațiunii.
Herculane Project este un proiect inițiat de un grup de studenți la arhitectură pentru salvarea clădirii simbol – Baia Neptun – a stațiunii balneare Băile Herculane, dar și pentru învierea socială și culturală de care s-a bucurat cândva destinația. „Obiectivul nostru este să vedem că deservește comunitatea, fie ea turistică sau locală. Vrem să vedem oameni acolo care să se bucure de aceasta.
Din studiile pe care le-am făcut, credem că această clădire ar trebui să redevină o baie, să își mențină funcțiunea, dar nu atât de mult concentrându-se pe zona medicală, adică prin tratamente balneoclimaterice, ci și pe zona de spa și wellness. Putem să o îmbinăm și cu alt tip de funcțiune și anume aceea de muzeu, să existe și o cafenea, un magazin, lucrurile se pot conecta foarte frumos și există spațiu. Investiția va fi una mare, dar și profitul va fi unul mare. Aducererea clădirii la cele mai înalte standarde ar duce investiția la peste 10 milioane de euro”, spune Oana Chirilă, cofondatoare a proiectului Herculane Project, care își propune să readucă la viață clădirea simbol a stațiunii Băile Herculane – Baia Neptun –, dar și reînvierea socială și culturală a stațiunii.

În lipsa unui buget, dar și a unui sprijin financiar din partea primăriei, fondatorii Herculane Project au decis să organizeze o strângere de fonduri, bani care ar contribui la ținerea în viață a clădirii simbol din Băile Herculane. În aprilie 2019, când în interiorul catedralei Notre-Dame din Paris a izbucnit un puternic incendiu, care a produs pagube seriose asupra monumentului, oamenii de pe întreg globul au strâns bani pentru reconstrucția catedralei.
Acest eveniment și efectele lui le-a dat curaj celor opt tineri să organizeze o strângere de fonduri și pentru Baia Neptun din Băile Herculane. „Am făcut campania Bilet la Băi și am reușit să strângem în final 60.000 euro. Achiziționezi acum un bilet, dar în viitor vei putea vizita Băile Herculane. Am încercat să apelăm la nostalgia pe care foarte multă lume o are când vine vorba de Herculane, noi cunoaștem prin intermediul proiectului foarte mulți oameni care sunt atașati de această stațiune. Lumea e conectată de acest loc și acesta este cumva viu prin memoria lor”, explică ea.

Proiectul a fost susținut nu doar de persoane fizice, cât și de oamenii de afaceri și de marile companii ale României, printre care și Ovidiu Șandor și retailerul de bricolaj Dedeman. Stațiunea este una dintre cele mai vechi băi termale de pe teritoriul României și din Europa, fiind pentru prima dată atestată documentar în perioada romană. După ce s-au aflat sub stăpânire maghiară, otomană și apoi austro-ungară, Băile Herculane au cunoscut o dezvoltare fără precedent în secolul al XIX-lea, când Băile au devenit cunoscute în întreaga Europă pentru funcțiunile lor de tratament medical, dar și cultural. Stațiunea Băile Herculane era cândva frecventată de marile personalități ale vremii, printre care împăratul Austriei, Franz Josef, care observa că Băile Herculane era cea mai frumoasă stațiune de pe continent. Soția sa, împărăteasa Elisabeta de Austria, cunoscută și ca Sisi, deținea o proprietate în oraș, Vila Elisabeta. Timpul nu iartă nimic, iar de la gloria pe care o avea cândva stațiunea, fiind vizitată de marile personalități politice și culturale ale vremii, astăzi de zilele orașului, oamenii sărbătoresc cu mici și bere.
Herculane Project a fost pornit în urmă cu patru ani de un grup de studenți la arhitectură din Timișoara care au ajuns spontan în Băile Herculane într-o vară, după sesiune. Proiectul funcționează sub umbrela Asociației Locus, înființată de cei opt tineri. „În 2017, am ajuns aici foarte spontan, eram un grup de studenți de la arhitectură, am venit aici după sesiune și am accesat Baia Neptun pe un geam spart și, ulterior, am scris un articol care a fost destul de viral. Atunci ne-am dat seama că locul are o importanță destul de mare, nu doar la nivel național, ci și la nivel european și am zis să facem ceva. A fost o înșiruire foarte spontană de evenimente neprevăzute care ne-au ajutat să începem proiectul”, explică Oana Chirilă.

Apoi lucrurile au decurs, cum îi place Oanei Chirilă să spună, „conduși de idealism și inconștiență”, iar, întorși la Timișoara au sunat la primăria din Băile Herculane pentru a stabili care sunt pașii următori în crearea unei colaborări. „Relația nostră a fost și este una de colaborare pentru că lucrăm pe o clădire pe care ei sunt proprietari, dar a fost o relație cu multe lecții și de o parte și de alta, noi când am început proiectul eram studenți, nu am mai avut contact cu nicio administrație locală, cu birocrație, cu ce înseamnă un act administrativ, aveam acest entuziasm și idealism poate la o doză mult prea mare pentru ceea ce se întâmpla aici în Herculane. Nu știam nimic despre loc, iar despre clădirea pe care voiam să o salvăm știam foarte puține, mai ales despre situația juridică a clădirii, care este, de fapt, impedimentul nostru cel mai mare”.
Clădirea – Baia Neptun – este în administrarea primăriei orașului, dar terenul pe care se află este deținut de un om de afaceri, care are o serie de litigii în ceea ce privește terenul și mai multe procese cu statul român, astfel că există un sechestru pe acel teren. De aceea, la clădirea simbol a stațiunii care se află într-un grad avansat de deteriorare se fac doar intervenții pentru a stopa pe cât posibil degradarea și mai puternică a clădirii. Până în momentul în care se va ridica sechestrul, tinerii care au inițiat proiectul nu pot intervi cu lucrări de restaurare a clădirii, însă, până atunci vor să țină în viață Baia Neptun. „Planul nostru este să finalizăm această primă etapă de punere în siguranță. Noi încă suntem în această etapă, am executat doar jumătate din proiectul pe care ni l-am propus, iar acest lucru tocmai din lipsă de fonduri. Până acum ce am reușit să executăm a fost datorită oamenilor care ne-au sprijinit. Planul nostru este să așteptăm ca justiția să își facă rolul și să dea o sentință astfel încât să fie ridicat sechestul, dar până atunci noi planificăm toți pașii necesari pentru restaurare”.
Oana Chirilă, fondator, Herculane Project: „Am făcut campania Bilet la Băi și am reușit să strângem în final 60.000 euro. Achiziționezi acum un bilet, iar în viitor vei putea vizita Băile Herculane. Am încercat să apelăm la nostalgia pe care foarte multă lume o are când vine vorba de Herculane, noi cunoaștem prin intermediul proiectului foarte mulți oameni care sunt atașati de această stațiune. Lumea e conectată de acest loc și acesta este cumva viu prin memoria lor.”
Oana Chirilă spune că au în plan să organizeze un concurs european de arhitectură, iar pentru acest lucru pregătesc o temă de concurs foarte bună pentru a lansa acest concurs la nivel european împreună cu Ordinul Arhitecților din România, fiind cea mai bună unealtă de a găsi oameni care ar putea crea un proiect la standarde înalte. Tinerii arhitecți se înscriu în puținele exemple de inițiative care au ca scop salvarea patrimoniului național, însă Oana Chirilă e de părere că pentru astfel de proiecte e nevoie de o doză de nebunie. „Trebuie să îți pese. Când am plecat prima dată de la Herculane, doar la asta mă gândeam, devenise ceva obsesiv în mintea mea. Trebuie să îți pese și să o faci cu pasiune, dar e nevoie să existe și un nebun de serviciu ca lucrurile să funcționeze, în cazul acestui proiect, eu am fost nebunul”, explică ea.
Pe lângă ținerea în viață, cât și restaurarea, atunci când va fi posibil, a clădirii simbol din Băile Herculane, tinerii au în plan reactivarea socială și culturală a orașului. Asociația care vrea să redea faima de altădată a stațiunii are în plan să organizeze diverse evenimente pentru a atrage tinerii, astfel încât să înțeleagă importanța unei astfel de stațiuni. „Viziunea proiectului nostru și oportunitatea acestuia sunt construite având la bază aceste nevoi și utilizează creativitatea nu doar ca formă de promovare a patrimoniului și a diverselor arte vizuale, ci și ca factor de dezvoltare a unui produs cultural pe termen lung cu impact în sectoare diverse. Proiectul se află la confluența dintre creativitate, arhitectură și utilizarea noilor tehnologii în vederea susținerii pilonului cultural ca factor de dezvoltare durabilă, de dezvoltare socială și diversificare a ofertei culturale existente pe piață. Reactivarea socială și culturală a centrului istoric a orașului – stațiune Băile Herculane are în vedere o serie de proiecte culturale și educative, ce au ca scop implicarea publicului larg în reactivarea patrimoniului cultural al Băilor”, se arată pe site-ul proiectului. Cu toate că tinerii intervin pentru a preveni degradarea și mai tare a clădirii, unele zone nu mai pot fi salvate, iar părți din clădire au început să se prăbușească, ceea ce face nevoia și mai mare de intervenție rapidă. O clădire care a primit o a doua șansă de la tineri care au fost suficienți de nebuni să dorească să o salveze, dar care pare să piardă în fața corupției și nepăsării statului față de propriile sale comori.

Foto: Martin Neagoe, Danu Alex, Flavius Neamciuc, Heiko Probst