Cum poate prânzul la birou să devină motor de productivitate cu impact în economia locală

În România, durata pauzelor nu este reglementată prin lege, ci este stabilită prin contractele colective de muncă sau regulamentele interne ale companiilor. Practic, angajatorii au libertatea de a decide condițiile acestor pauze pentru angajați, iar acum șapte din zece angajați români au mai puțin de 30 de minute pentru pauza de masă.

Prin comparație, în Austria, pauza minimă obligatorie este de 30 de minute după cel mult șase ore de lucru, iar în Finlanda și Portugalia angajații primesc o pauză de cel puțin o oră, potrivit unui studiu al Eurofound, agenție de cercetare a Uniunii Europene. În economiile vestice, pauza de masă este văzută ca un moment în care se reface doza de energie pentru creșterea productivității muncii care, în final, susține economia.

„Pentru milioane de angajați din România, pauza de prânz este mai mult decât o simplă rutină zilnică, este un moment strategic care influențează sănătatea personală, productivitatea și bunăstarea la locul de muncă. Cu toate acestea, 7 din 10 angajați alocă mai puțin de 30 de minute acestei pauze esențiale, și tocmai aceste statistici ne arată cât de actuală e nevoia de a consolida o cultură responsabilă și conștientă a prânzului în România”, spune Görkem Oran, CEO al Edenred România.

În contextul Zilei Mondiale a Alimentației 2025, Edenred în parteneriat cu HORA au propus crearea unui spațiu de dialog între actorii capabili să transforme sistemul alimentar românesc prin colaborare, pornind de la una dintre cele mai comune, dar adesea neglijate decizii zilnice de consum: alegerea prânzului. Astfel a apărut „Bucătărioara”.

Bucătărioara este o experiență gastronomică, care vine ca un apel la acțiune adresat companiilor, restaurantelor și consumatorilor, cu scopul de a readuce prânzul în centrul atenției, ca moment esențial al zilei. Pentru angajați, acesta devine o sursă de energie, productivitate și echilibru. Pentru restaurante, reprezintă o oportunitate de creștere și diferențiere, iar pentru producători, asigură o piață stabilă și sustenabilă. Prin acest demers, Edenred și HORA își propun să creeze un ecosistem colaborativ care promovează un prânz mai hrănitor și echilibrat pentru angajați și, totodată, sprijină dezvoltarea economică locală.

„Prin platforma națională Țara lui Mai Bine, ne-am propus să construim un ecosistem integrat care conectează direct, printr-o platformă digitală unică, producătorii locali cu restaurantele din întreaga țară. Misiunea noastră este de a aduce, astfel, în farfuriile de prânz ale românilor produsele autohtone, sănătoase și de sezon, răspunzând unei nevoi stringente a acestora: 9 din 10 angajați utilizatori de carduri de masă prioritizează în alegerea lor de prânz restaurantele care oferă produse proaspete”, a mai spus Görkem Oran, CEO al Edenred România. Țara lui Mai Bine a strâns până acum 200 de companii, producători și restaurante, pe platformă.

El a adăugat că obiectivul este să inspire o mișcare socială autentică, care să transforme fiecare masă de prânz din timpul programului de lucru într-o „pauză de mai bine” pentru angajați. În prezent, legal, în România, doar șoferii din transportul public au dreptul la o pauză de cel puțin 10 minute la finalul fiecărui traseu. De asemenea, sunt prevederi speciale privind pauza pentru personalul din aviație. Altfel, pauza este puterea angajatorului asupra angajatului. Spre comparație, în mai multe țări europene pauza minimă este reglementată prin lege, de 30 de minute în Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Germania, Irlanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Slovacia, Slovenia și Suedia, iar în Finlanda și Portugalia, legislația prevede o pauză minimă de 60 de minute.

Un exemplu mai îndepărtat este Japonia, unde există un adevărat cult al pauzei de prânz. E o oră aproape „sfântă”. Nu se negociază dacă o iei sau nu, e de la sine înțeles că nicio sarcină de la job nu e mai importantă decât acel moment de respiro. Și, în general, oamenii chiar mănâncă. Multe restaurante au un meniu special de prânz, cu prețuri fixe.

Acum, în România, platforma Țara lui Mai Bine, lansată anul trecut de Edenred și HORA, care reunește peste 200 de companii și promovează aprovizionarea restaurantelor cu ingrediente locale, vrea să arate că alimentația e importantă, mai ales că în lume sunt 2 miliarde de persoane care suferă de obezitate. De altfel, diabetul și bolile de inimă sunt mari provocări la nivel global.

Reprezentanții platformei susțin că masa de prânz nu mai e doar un gest cotidian, ci un catalizator pentru bunăstarea angajaților, a companiilor, a restaurantelor și a producătorilor locali. Edenred și HORA își propun ca această inițiativă să devină un standard de referință pentru consumul sustenabil, sănătate și responsabilitate socială în România. Ei consideră că prânzul este un adevărat accelerator al stării de bine, nu doar pentru angajați, ci și pentru organizații și comunități, generând un impact pozitiv semnificativ, atât la nivel social, cât și economic.

Totuși, România rămâne diferită în Europa: prânzul nu are aceeași importanță ca în Germania sau Polonia, unde se respectă pauza. La noi, e mai importantă pauza de dimineață de la țigară, în special în corporații. Și în prezent angajații români petrec în medie 30 de minute la prânz, adesea în fața calculatorului, mâncând covrigi, biscuiți sau fast-food.