Cum percep băncile centrale din regiune inflația și încotro se îndreaptă politicile lor monetare

În timp ce banca centrală din Polonia vede inflația perpetuată la un nivel ridicat de creșterea rapidă a salariilor și consumului, în Cehia forțele care dau direcția inflației sunt considerate ca echilibrate. În Unga­ria, șeful băncii naționale spune că guvernul împiedică lupta împotriva creșterii prețurilor.

În Polonia, scenariul în privința căruia au avertizat mulți economiști se materializează: inflația este perpe­tuată la un nivel ridicat de creșterea rapidă a salariilor și consumului, scrie Warsaw Voice.

În lunile următoare, inflația se va apropia de ținta de 2,5% a băncii cen­trale. Pe termen mai lung, însă, aceasta se va menține mai ridicată, indiferent ce va decide guvernul cu privire la scuturile antiinflație, suge­rează noi proiecții ale economiștilor băncii centrale. Acesta este raționa­mentul din spatele ultimelor decizii ale consiliului monetar al băncii de menținere a dobânzilor neschimbate. Acesta dovedește în același timp că reducerile agresive din septembrie și octombrie anul trecut nu au fost justificate.

„Suntem probabil la țintă în privința inflației. Inflația ridicată provocată de panemie și război a fost adusă la țintă“, a declarat guverna­torul băncii centrale poloneze Adam Glapinski recent. Acesta a subliniat că inflația va accelera în următoarele trimestre ca urmare a unor decizii guvernamentale, dar că banca cen­tra­lă și-a îndeplinit deja sarcina.

Acesta i-a criticat în același timp pe acei economiști care nu au crezut că banca va reuși să aducă inflația sub control. Totuși, aceste evaluări opti­miste nu sunt susținute de proiecțiile departamentului de analiză și cerce­tare economică al băncii. Acestea sugerează că inflația nu a fost adusă sub control, iar aceasta este exact par­tea care poate fi influențată de politica monetară. Deciziile guvernu­lui vor afecta inflația pe termen scurt, dar pe termen mediu acestea nu vor fi sursa presiunilor inflaționiste.

În Cehia, Jan Kubicek, strateg al băncii centrale a țării, susține că forțele care dau direcția inflației sunt echilibrate, iar coroana s-a stabilizat, notează Reuters.

Prin urmare, banca poate reduce dobânzile cu 50 de puncte bază din nou în această lună.

Cu inflația scăzând puternic, la 2% în februarie, riscurile inflaționiste s-au diminuat, a subliniat Kubicek. Forțele care ar putea alimenta inflația sunt un curs de schimb mai slab și o accelere a prețurilor serviciilor, a indicat acesta.

„Dezbatem în prezent vigoarea reducerilor de dobânzi, dacă să alegem traiectoria unui declin mai rapid și să rămânem undeva aproape de nivelul de echilibru, sau dacă să ajungem la acest nivel gradual“, a declarat Kubicek, indicând o preferință pentru a doua variantă.

În cazul Ungariei, banca centrală a țării și-a repetat avertismentul că acțiunile guvernului de restrângere a independenței sale ar putea limita spațiul de manevră al politicii monetare în condițiile în care premierul Viktor Orban a decis să întărească supervizarea operațiunilor băncii, potrivit Reuters.

Bianka Horvath, fost strateg al băncii în prezent consilier al guvernatorului băncii centrale Gyorgy Matolcsy, a subliniat că guvernul subminează independența băncii centrale atât prin măsurile sale de comunicare, cât și prin cele de politică economică, acestea împiedicând pe termen scurt lupta împotriva inflației și pe termen lung creșterea economică a țării, relatează Portfolio.