Cum justifică boardul BNR, condus de guvernatorul Mugur Isărescu, decizia de a menține și în iulie 2025 dobânda-cheie la 6,5%

Cum justifică boardul BNR, condus de guvernatorul Mugur Isărescu, decizia de a menține și în iulie 2025 dobânda-cheie la 6,5%:

► Rata anuală a inflației s-a menținut în aprilie 2025 la 4,85% (4,86% în martie) și a crescut în mai la 5,45%. Avansul față de finele trimestrului I din 2025 este rezultanta continuării accelerării creșterii prețurilor alimentelor și energiei.

► La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt din nou trendul descendent, mărindu-se la 5,4% în mai, de la 5,2% în martie.

► Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va crește considerabil în următoarele luni, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor TVA și a accizelor, urcând astfel mult deasupra valorilor indicate de prognoza din mai 2025 pe orizontul scurt de timp.

► Activitatea economică a stagnat în T1/2025, după ce a crescut cu 0,5% în precedentele trei luni (variație trimestrială), evoluție ce face probabilă o deschidere mai evidentă a deficitului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea anticipată. Față de aceeași perioadă din 2024, avansul PIB a înregistrat o nouă scădere în T1/2025, la 0,3%, de la 0,5% în ultimul trimestru din 2024.

► Cele mai recente date și analize indică o creștere moderată a economiei în termeni trimestriali în T2/2025, în linie cu previziunile precedente.

► În ansamblul său, pachetul de măsuri fiscal-bugetare aplicat din august este însă de natură să intensifice presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, în principal prin efectele exercitate asupra cererii agregate, și să susțină o corecție relativ rapidă și consistentă a deficitului de cont curent, cu implicații favorabile asupra costurilor de finanțare a economiei și asupra comportamentului cursului de schimb al leului, inclusiv în perspectivă.

► Incertitudini rămân totuși asociate măsurilor corective suplimentare ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv.

► Incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activiății economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să provină din mediul extern, în condițiile războiului din Ucraina și ale situației din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul incertitudinii și efectelor potențial generate de politica comercială a SUA și de măsurile adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze mersul economiei mondiale și al comerțului internațional.

► În această conjunctură, absorbția și utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.

► Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.