Cum justifică boardul BNR, condus de guvernatorul Mugur Isărescu, decizia de a menține în ianuarie 2025 dobânda-cheie la 6,5%

► Rata anuală a inflației a crescut în ultimele trei luni ale anului 2024 mai mult decât s-a anticipat, urcând în decembrie la 5,14%, de la 4,62% în septembrie.

► Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt trendul descendent în trimestrul IV 2024, menținându-se până în decembrie la 5,6 la sută, nivel similar celui de la finele trimestrului III.

► Noile evaluări reconfirmă perspectiva scăderii ratei anuale a inflației în primele trei luni ale anului curent, dar pe o traiectorie mai ridicată decât cea anticipată anterior.

► Descreșterea inflației va fi antrenată în principal de efecte de bază consistente și de decelerarea creșterii prețurilor importurilor, dar în contextul persistenței efectelor de sens opus exercitate asupra dinamicii prețurilor alimentelor și energiei de condițiile meteorologice nefavorabile din 2024 și de majorarea cotațiilor unor mărfuri, precum și de creșterea consumului de energie în lunile de iarnă.

► Cele mai recente date și analize indică o creștere moderată a economiei în termeni trimestriali în trimestrul IV 2024, în linie cu previziunile precedente, dar și evoluții mixte ale principalelor componente ale cererii agregate și ale sectoarelor majore față de perioada similară a anului anterior.

► Incertitudini și riscuri însemnate pentru inflație decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, în condițiile implementării din debutul acestui an a pachetului de măsuri fiscal-bugetare aprobat recent în scopul consolidării bugetare în contextul Planului bugetar-structural național pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și al procedurii de deficit excesiv.

► O sursă de incertitudini și riscuri pentru inflație rămân însă și condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie.

► Totodată, incertitudini semnificative pentru inflație  continuă să fie asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice.

► Incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa și de pe plan global, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice.

► Totodată, absorbția și utilizarea fondurilor UE, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ele sunt însă esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.

► Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.