Cum îți afectează nomophobia businessul?

De câte ori nu v-ați trezit dimineața, ați întins mâna spre noptieră, v-ați luat telefonul și ați verificat razant, chiar și pentru câteva secunde, telefonul, cu șirul de notificări apărute pe ecran? Studiile, articolele din presa străină și locală, podcasturile și nu numai ne indică cât de nesănătos e acest obicei, însă teama de a nu răspunde imediat la un mail, de a nu afla imediat ultimele noutăți, de a nu fi prezent, virtual, la discuțiile cu prietenii ne determină să îl repetăm zi de zi, rămânând ancorați în această dependență. 

Spre finalul anului trecut am participat la o tombolă unde ți se cerea să scrii, pentru a te înscrie, care vrei să fie cuvântul anului 2024. S-au extras termeni ca fericire, succes și speranță. Eu am votat ca termenul anului 2024 să fie focus. De la copii și adolescenți distrași de la teme sau de la o cină în familie de ultimul clip postat pe TikTok lansat de influencerul preferat la adulți cărora le e greu să se concentreze mai mult de 10 minute la un task, într-o ședință, citind o carte sau întreținând o conversație fără să le fie distrasă atenția de notificările primite pe multitudinea de grupuri de Messenger, WhatsApp și nu numai pe care sunt membri, smartphone-urile au ajuns să ne acapareze în întregime și iată-ne ținta studiilor care relevă că ne verificăm telefonul de zeci, ba chiar sute de ori pentru a întreține nivelul de dopamină ridicat.

În urmă cu câțiva ani eram cunoscută în rândul prietenilor ca fiind foarte neatentă cu telefonul – trebuia să îl schimb de mai multe ori pe an pentru că obișnuiam să îl pierd foarte des. În ultimii ani însă nu am mai pierdut niciun telefon. Motivul? Am devenit dependentă de el. Sufăr, se pare, de „nomophobia” (teama de a sta fără telefon). O statistică mai veche arăta că 66% dintre adulți suferă de ea, fiind întâlnită mai ales în rândul femeilor. Și cum dependența de smartphone s-a înrăutățit, și numărul celor afectați de acest „simptom” nu putea decât să crească.

Potrivit unui alt sondaj realizat de GWI, un lucrător obișnuit petrece peste 2,5 ore pe zi folosind platformele social media, cel mai mult timp fiind alocat Facebookului (35 de minute pe zi), cu alte 33 de minute pierdute pe TikTok și circa jumătate de oră pe Instagram, în timp ce Twitterul adaugă alte 6 minute la „norma” zilnică. Afectează asta productivitatea echipelor, a comp­aniilor? Bineînțeles. Că vorbim de angajați care întârzie la pro­gram pentru că au stat până târziu în noapte pe telefon sau de cei care se întrerup în mijlocul unei sarcini pentru a răspunde la mesaje, rupând flow-ul de lucru, de anxietatea sau agitația de care suferă pentru că petrec prea mult timp pe telefon sau că nu au imediat acces la el, ba chiar și de „bisericuțele” create în online între colegi, pentru a sta la curent cu ultimele bârfe din companie, toate se reflectă în rezultate. Impactul nu e doar personal așadar, ci vizează imaginea de ansamblu. 

Dacă vrei să combați acest efect, trebuie să limitezi folosirea telefoanelor personale la locul de muncă. Instituțiile din domeniul apărării au lockere în care angajații își încuie telefonul pe durata programului. Se poate supraviețui și așa. Ședințele sunt locul potrivit în care poți implementa această regulă. Nu vei reuși ca prin minune să captezi întreaga atenție a auditoriului, dar măcar limitezi factorii de distragere a atenției.

Monitorizarea timpului petrecut în social media e și ea o metodă. Fixarea unor deadline-uri mai strânse, alta. Poți să cumperi telefoane de muncă, cu aplicații limitate. Amenajează un game room, în care oamenii își pot petrece timpul, pauzele fără să stea lipiți și atunci de un ecran. Apoi, încurajează mai mult comunicarea directă între echipe, nu lăsa să se desfășoare totul din spatele unui ecran. Chiar și în condițiile de lucru remote poți găsi căi pentru a face asta, de la team buildinguri la ședințe ținute periodic în spații de coworking, care să fie totodată oportunități de networking între angajați.   

Andra Stroe estet jurnalist BUSINESS Magazin