Cum își transformă corporațiile angajații în "roboți"

DUPĂ CE DĂ CU MOPUL, FEMEIA DE SERVICIUCORPORATISTĂ SE OPREȘTE
ÎNTR-UN COLȚ AL ÎNCĂPERII ȘI AȘTEAPTĂ.
TRECE CEO-UL COMPANIEI:
– CE AȘTEPTAȚI?
– FEEDBACK, MAICĂ, FEEDBACK!

IAR BANCUL DE MAI SUS IRONIZEAZĂ, ÎN CEL MAI SIMPLIST MOD, O ACTIVITATE DE RUTINĂ PENTRU ANGAJAȚII DIN MULTINAȚIONALE.De multe ori însă, să fii catalogat drept corporatist poate avea conotație negativă, semnalată mai ales de către cei care nu au lucrat pentru o multinațională (pentru că nu au vrut sau pentru că au fost „respinși„ de sistem) sau de către cei care au evadat, după ani buni în care au urmat regulile de multinațională, în zona antreprenoriatului.

Indiferent că e vorba de glume legate de munca peste program, de faptul că trebuie să dea mereu „feedback„ șefilor (chiar și în weekend sau în concediu) sau că vorbesc romgleză, atât la serviciu, cât și acasă, se observă o tendință tot mai mare a angajaților români din corporații de a face „haz de necaz„.

Sistemul de lucru planificat, regulile din multinaționale care, până la urmă, au condus la o profesionalizare a unei întregi clase de angajați au făcut din cei care se încadrează în categoria corporatiștilor persoane cu un statut social și profesional aparte, spun specialiștii.

„Glumele reprezintă în general o autoironie, uneori chiar amară, a condiției de «roboței» ai unui sistem bine uns, pus la punct, unde procedura bate numele persoanei. Sau cel puțin așa era în anii ‘90. Ulterior, am «asimilat» expatriații, care, unii dintre ei, semnificativi totuși ca și număr, au devenit chiar mai români decât românii! Cu toate acestea, în numele procedurilor se fac multe lucruri, unele pozitive, altele mai puțin.

Glumele frizează mai puțin invidia celor din afara transnaționalelor, cât, așa cum spuneam, autoironia. În plus, mai avem o altă categorie de foști corporatiști, astăzi antreprenori, care poate văd cu alți ochi perioada tinereții profesionale„, spune Cătălin Ionescu, partener în cadrul companiei de consultanță în resurse umane Strategic Change.

De regulă, o bună parte dintre cei care nu ajung să lucreze într-o multinațională pentru că nu vor sau nu fac față activităților din aceste companii sunt cei care îi „arată cu degetul„ pe corporatiști, spune Roxana Tesiu, regional HR lead în cadrul firmei de servicii de tip BPO (business process outsourcing) Wipro Technologies.

MULTINAȚIONALELE AU OFERIT OAMENILOR POSIBILITATEA SĂ SE DEZVOLTE PROFESIONAL, chiar dacă poate, uneori, mediul de lucru nu este cel ideal. General Electric, de exemplu, este o organizație recunoscută la nivel mondial pentru că știe să formeze și să «șlefuiască» manageri. Iar interesul tinerilor pentru o carieră într-o multinațională este în continuare mare, dacă ne uităm la faptul că sute de candidați aplică pentru un post scos la concurs de o corporație pe site-urile de recrutare„, a spus Roxana Tesiu.

Cu experiență atât la stat, cât și în privat (în companii românești și în multinaționale), Roxana Tesiu spune că principalul avantaj al muncii în multinaționale îl reprezintă posibilitățile aproape infinite de interacțiune cu angajații și clienții companiei din alte state.