Cum își construiește drumul spre Oxford, un tânăr pasionat de fizică și filosofie? Luca Nahorniac, student: „Prima mare piedică e evident, acceptarea, peste care am trecut din fericire”

♦ Prins între fizică și filosofie, Luca Nahorniac, un absolvent al liceului „Sfântul Sava” din București, își construiește parcursul academic într-un mod atipic: după finalizarea studiilor din România, pleacă la Oxford, ghidat de dorința de a profesa în domeniul de cercetare.

După terminarea studiilor în România, Luca Nahorniac, un tânăr pasionat de cercetare, student în anul trei la Facultatea de Fizică și Facultatea de Filosofie, în cadrul Universității din București, își pune în aplicare planul ambițios de a continua parcursul academic la Universitatea din Oxford, unde a fost acceptat, pe o perioadă de un an de zile, la programul de masterat „Studies in Philosophy of Physics”. Taxa pentru un singur an este în jur de patruzeci și patru de mii de lire sterline, la care se adaugă și costurile necesare pentru traiul de zi cu zi. 

„Prima mare piedică e evident, acceptarea, peste care am trecut din fericire. M-au acceptat, am primit și un colegiu. Sunt foarte mulțumit. Banii sunt în continuare o problemă”, a spus Luca Nahorniac în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Tânărul își vede viitorul într-o poziție academică sau în cadrul unui institut de cercetare, iar motivația de a face cele două facultăți, în paralel, a venit din convingerea că cele două domenii sunt profund legate între ele și că, împreună, oferă o înțelegere mai completă a realității. Pentru Luca, între două domenii există atât o legătură genealogică, cât și una disciplinară.

„În capul meu, ele ar fi trebuit să fie aceeași facultate, pentru că sunt atât de bine legate una de alta. Cum în România nu există așa ceva, eu am încercat încă de acum 3 ani, să merg în Marea Britanie să fac asta. Din mai multe motive, în mare parte financiare, n-am putut și am zis să rămân în România, să le fac pe ambele în paralel, să iau ce e mai bun din fiecare și apoi, cu forțe proaspete, să mă pot relansa peste 3 ani, adică ceea ce se întâmplă acum”, povestește Luca Nahorniac.

La nivel licență, Luca subliniază că Facultatea de Fizică din România este comparabilă cu cele din străinătate, chiar dacă există diferențe de nivel și nu se situează prea sus în clasamente. În schimb, la nivel de master și doctorat apare o diferență mult mai mare, studiile din afară fiind pe o scară complet diferită și, de multe ori, net superioare față de cele din România.

„Pentru că își propun alte lucruri, măsoară rezultatele cu alte instrumente, în funcție de alte criterii, adică sunt pe altă scară efectiv decât suntem noi. În România, am reușit cât de cât să reușesc ce mi-am propus, anume să-mi însușesc formalismul matematic și limbajul fizicii, necesar pentru a mă orienta după aia în ce direcție vreau, ceea ce am reușit.”

Școala din România i-a oferit tânărului câteva modele bune de învățare și acces la câțiva oameni excepționali, în special profesori de fizică și filosofie, care au avut un rol important în formarea lui academică.

„Oamenii care sunt excepționali, de cele mai multe ori, caracterul lor aparte e lăsat să strălucească, adică vezi dintr-o ochire cine sunt oamenii care te pot ajuta în școala românească, de la liceu, la facultate. E foarte ușor să citești oamenii sau mie mereu mi-a fost destul de ușor să văd oamenii care mă pot duce mai departe și cei cu care am ce face.”

Cu toate acestea, tânărul consideră că învățământul din România este, în multe privințe, în urmă, în special la nivelul manualelor, și critică, mai ales, renunțarea la modelul clasic de educație în favoarea unor obiective mai superficiale, precum punctajele sau adaptarea rapidă la piața muncii pentru următoarele generații.

Ce a mai spus la ZF Live Luca Nahorniac, student, Facultatea de Fizică și Facultatea de Filosofie:

►Astăzi ajungem și cu tehnologia la niște limite dincolo de care e clar că trebuie să avansăm cumva teoretic, prin hățișul de incertitudine. Procesoarele, nanotehnologiile pe care se bazează inteligența artificială deja ajung la limita construcției lor.

►Baza fizicii teoretice începe din ce în ce mai tare să se clatine și asta este ceva ce noi nu simțim acum, pentru că pentru noi știința este acoperită de tehnologie în continuare și permanent și nu ne dăm seama de drama care se întâmplă în fundalul fizicii teoretic.

►Eu cred în învățământul clasic, după modelul lui iluminist frumos de acum 250 de ani.

►Sub tot stratul de creativitate, ingeniozitate, gândire în afara cutiei, fizica teoretică este extrem de conservatoare.