Cum încearcă marii jucători din industria tutunului să combată regulile antifumat

Traducere după Reuters

Organizatorii nu i-ar fi dorit acolo, dar cu toate acestea executivi din companii precum Japan Tobacco International (JTI) sau British American Tobacco (BAT) stau la rând pentru a prinde un loc în sală. Un singur nume mare lipsește: Philip Morris International (PMI). Un reprezentant al companiei le-a declarat celor de la Reuters că nimeni din companie nu a fost prezent pentru că se știa că nu sunt doriți acolo.

Dar adevărul era altul: angajați ai Philip Morris erau de fapt în New Delhi, dar se cazaseră la un hotel aflat la o oră de locul desfășurării conferinței. Philip Morris urma să țină mai multe întâlniri secrete cu delegați ai Vietnamului și cu alți membri participanți la conferință.

Scopul acestor activități făcute pe ascuns: Convenția OMS pentru controlul tutunului (Fraework Convention on Tobacco Control – FCTC), un tratat ce avea ca menire reducerea consumului global de tutun. Cei de la Reuters au aflat că Philip Morris derulează o campanie pentru a slăbi și chiar bloca părți ale tratatului.

Într-un document intern, angajați ai companiei spun că în primă fază au susținut intrarea în vigoare a tratatului, dar că acesta a deviat de la scopul său inițial, fiind influențat de ”extremiști antifumat“. Alte documente confidențiale și o serie de interviuri cu actuali și foști angajați ai Philip Morris dezvăluie o campanie ce se întinde în America, Africa și Asia, fiind una dintre cele mai mari acțiuni de lobby din istorie.

Datând încă din 2009, miile de pagini pe care Reuters le-a făcut publice includ e-mailuri între directori, prezentări în PowerPoint, planuri de lobby la nivel național sau analize de piață; luate la un loc, toate aceste documente prezintă o companie care și-a propus să limiteze pe cât posibil efectele tratatului anti-fumat.

Cei de la Philip Morris spun că nu este nimic în neregulă dacă directori ai companiei intră în contact cu oficiali ai altor guverne. ”Fiind vorba de o organizație ce activează pe o piață extrem de reglementată, discuțiile cu autoritățile fac parte din businessul de zi cu zi“, a declarat Tony Snyder, vicepreședinte de comunicare al Philip Morris. ”Faptul că Reuters a intrat în posesia unor e-mailuri dintre noi și reprezentanți ai guvernelor nu înseamnă că acele interacțiuni au fost nepotrivite“, a fost poziția oficială a companiei.

Într-o serie de interviuri realizate în Europa și Asia, directorul de relații corporate Andrew Cave a spus că angajații companiei au instrucțiuni stricte de a respecta politicile de conduită ale companiei și legile în vigoare pe piețele unde Philip Morris activează.

UN TRATAT VITAL

Atunci când membrii FCTC se întâlnesc, vieți omenești stau în balanță. Deciziile luate în ultimii 10 ani la conferința organizată de OMS includ, printre altele, interdicțiile de a fuma în spații publice – poziție care a salvat până în prezent milioane de vieți, potrivit cercetătorilor de la Georgetown University Medical Center. Între 2007 și 2014, peste 53 de milioane de oameni din 88 de țări au renunțat la fumat ca urmare a măsurilor anti-fumat impuse în statele respective. Potrivit aceluiași studiu, publicat în decembrie 2016, 22 de milioane de decese cauzate de tutun vor fi evitate datorită măsurilor din tratat.

Cu toate acestea, OMS susține că tutunul rămâne cea mai importantă cauză de deces ce poate fi prevenită; analiștii organizației susțin că numărul deceselor cauzate de tutun va ajunge, până în 2030, la 8 milioane anual, cifră mai mare față de cea din prezent – 6 milioane anual.

A existat o stare de euforie atunci când tratatul a fost semnat, în 2003. El a intrat în vigoare în 2005, făcând posibile o serie de măsuri ce păreau până atunci radicale, așa cum ar fi localurile în care accesul fumătorilor e interzis. În jur de 90% din statele lumii s-au alăturat tratatului; o absență importantă se consemnează în cazul Statelor Unite, care au semnat tratatul dar nu l-au ratificat încă.

Tratatul a convins zeci de state să mărească taxele și accizele pe produsele din tutun, să aprobe legi naționale care să interzică fumatul în spații publice sau să impună mărirea dimensiunilor semnelor de avertizare de pe pachetele de țigări. Reprezentanți ai țărilor care au semnat tratatul se întâlnesc o dată la fiecare doi ani pentru a stabili noi reguli sau pentru a le întări pe cele existente.

Spre exemplu, au trecut 5 ani de când Australia a devenit primul stat ce a obligat producătorii de țigări să folosească același timp de ambalaj, dar lupta împotriva fumatului e încă plină desfășurare.