Cum e viața în Silicon Valley de România

„ – Aveți două minute libere?
– Două minute libere mai am în martie, anul viitor.“

Răspunsul îi aparține lui Ștefan Gadola, unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori locali, care, alături de doi prieteni, într-un apartament cu un fax și 50 de dolari, a construit în zorii capitalismului Energobit, un business ajuns azi la 100 de milioane de euro care stă fără probleme lângă giganți internaționali. Gadola este din Cluj. tot de acolo este și Banca
Transilvania, afacere antreprenorială și ea, devenită a treia cea mai puternică din sistem. Tot în Cluj s-au creat și cele mai multe locuri de muncă pentru IT-iști, chiar în plină criză, și tot aici sunt cele mai multe firme înregistrate din România, după București.

Dar de la Cluj nu vine doar businessul, ci vine și ritmul. La festivalul Untold, revelația acestei veri, au venit 240.000 de oameni care nu au stat decât un minut la coadă la bere. În București, la Robbie Williams, s-a stat cu orele. Clujul este și Capitala Europeană a Tineretului în 2015, iar pe străzi sunt doar 1.000 de câini fără stăpân. Clujenii chiar nu prea mai au două minute libere.

„Să le structurăm un pic“, îmi spune calm Ștefan Gadola când îl întreb ce anume se întâmplă în Cluj, de orașul a ajuns pe buzele tuturor. „Clujenii sunt foarte antreprenoriali. Așa au fost învățați“, spune omul de afaceri. Statisticile îi susțin declarațiile pentru că în 2015 au fost înființate în Cluj 2.631 de SRL-D-uri, cele mai multe dintre cele 20.000 de mici afaceri antreprenoriale lansate la nivel național.

Este ceva în ADN-ul locuitorilor Clujului? Gadola nu intră în foarte multe detalii, dar cert este că imediat după ’90 și până la începutul anilor 2000 Clujul a avut la nivel politic un sistem mai puțin primitor cu investitorii străini, concentrat mai ales pe o atitudine proromânească, dacă așa poate fi caracterizat mandatul lui Gheorghe Funar. „Cumva a trebuit să ne descurcăm. De exemplu, în Timișoara lucrurile erau mai comode, au venit multinaționalele, dar noi a trebuit să ne descurcăm, așa că ne-am pus pe treabă“, spune Gadola.

Statisticile arată că „treaba“ a fost destul de serioasă. Din topul celor mai mari 20 de companii din Cluj la nivelul anului 2014, a doua ca mărime este Banca Transilvania, un proiect început în 1994 în spatele căruia s-a aflat Horia Ciorcilă, unul dintre cei mai cunoscuți bancheri locali, care anul acesta a preluat Volksbank. Tot în acest top este și EnergoBit, compania care i-a sedus atât de tare pe polonezii de la Innova Capital, încât la finalul anului 2012 au pus pe masa celor trei clujeni o ofertă de nerefuzat.

În total, la finalul anului trecut, mai bine de 35.000 de firme își aveau sediul în Cluj, acesta fiind al doilea pol de business al României după București. Mai mult, Clujul este al treilea județ din România în ceea ce privește numărul de angajați, după București și Timiș.

Cea mai mare companie din Cluj este MOL, filiala locală a grupului petrolier ungar cu același nume, un business de circa un miliard de euro, cu 200 de benzinării și cu un apetit de extindere semnificativ. „Grupul MOL a decis în urmă cu peste 20 de ani, în 1993, extinderea regională în România“, spune Kinga Daradics, country chairman al MOL România. Sediul companiei a rămas de peste 20 de ani la Cluj și cel mai probabil tot acolo va rămâne în contextul în care mediul de business este puțin diferit față de cel din București, după cum spune Daradics.

Gadola crede că a contat mult școala „foarte bună“, vârful de lance al învățământului clujean fiind Universitatea Babeș-Bolyai.

„Clujul este un centru al Transilvaniei, iar tinerii au fost atrași de ceea ce este nou. Sunt peste 100.000 de studenți. Toamna, Clujul devine sufocant“, mărturisește Gadola.

Tocmai acest miez de tinerețe și curiozitatea pentru tot ce este nou au transformat Clujul în ultimii ani
într-un veritabil Silicon Valley autohton, un experiment care câștigă teren anual. Statisticile vin din nou să confirme tendința.

Dacă la nivelul anului 2008 în Cluj erau circa 5.500 de angajați în domeniul informațiilor și comunicațiilor, la finalul lui 2013 legiunea de softiști crescuse la aproape 12.000 de „soldați“. Niciun alt județ din România nu a mai experimentat un astfel de traseu, ba chiar Bucureștiul a pierdut în perioada analizată, cea mai dificilă după prăbușirea Lehman Brothers, mai bine de 3.200 de joburi din acest domeniu.

Citiți materialul integral în ediția tipărită a Business Magazin, începând cu 24 august.