Cum de raportează statistica un salariu mediu net de 4.400 lei/lună când o treime din angajații din România câștigă salariul minim de 1.898 lei net/lună?

Aproape o treime din totalul contractelor de muncă cu normă întreagă din Româ­nia sunt plătite cu sa­lariul minim pe economie, după cum arată datele de la Inspecția Muncii transmise Ziarului Financiar.

♦ La începutul anului 2023, România avea mai mult de 1,76 milioane de contracte de muncă plătite cu salariul minim dintr-un total de 6,67 milioane ♦ În 2011 erau circa 444.100 de contracte de muncă plătite cu salariul minim, adică 8% din total ♦ România are a patra cea mai mare valoare din UE a indicelui Gini, o măsură folosită pentru a arăta distribuția veniturilor populației dintr-o țară ♦ Creșterea indicelui Gini sugerează că veniturile devin din ce în ce mai inegal distribuite într-o țară, iar în România a crescut de la 33,3% în 2020 la 34,3% în 2021.

Aproape o treime din totalul contractelor de muncă cu normă întreagă din Româ­nia sunt plătite cu sa­lariul minim pe economie, după cum arată datele de la Inspecția Muncii transmise Ziarului Financiar.

Astfel, în ianuarie 2023 România avea mai mult de 1,76 milioane de con­tracte de muncă plătite cu salariul minim dintr-un total de 6,67 milioane. Dintre contractele plătite cu salariul minim la 1 ianuarie 2023, circa 1,46 mi­lioane sunt plătite cu salariul minim de 3.000 de lei brut, iar circa 302.000 sunt plătite cu 4.000 de lei brut, adică cele din sectorul de construcții.

Deși aproape o treime dintre contractele de muncă sunt plătite cu salariul minim pe economie, valoarea salariului mediu net pe economie este de aproape 4.400 de lei.

„Este posibil să avem un astfel de salariu mediu net pe economie în con­dițiile în care există salarii foarte mari care să ridice media. Dacă avem câteva salarii mici și câteva salarii foarte mari, atunci ele vor ridica foar­te mult această medie“, a spus pentru ZF Mihail Bușu, profesor în cadrul Academiei de Studii Economice.

De altfel, România are a patra cea mai mare valoare din UE a indi­celui Gini, o măsură folosită pentru a arăta distribuția veniturilor popula­ției dintr-o țară. O creștere a coefi­cien­tu­lui Gini sugerează că veniturile devin din ce în ce mai inegal distri­buite într-o țară. În România, acest indicator a evoluat de la 33,5% în 2011 la vârful de 37,4% în 2015, a ajuns 33,3% în 2020 și a crescut la 34,3% în 2021, ultimul an pentru care există date la Eurostat.

În 2021, coeficientul Gini pentru UE a fost de 30,1 %. Cele mai mari di­fe­rențe de venituri în statele mem­bre ale UE, cu un coeficient Gini de cel puțin 35%, au fost înregistrate în Bulgaria (39,7%), Letonia (35,7%) și Lituania (35,4%).

La celălalt capăt al clasamentului, veniturile au fost dis­tri­buite mai uniform în Slovacia, Slo­venia, Belgia și Cehia, unde coeficientul Gini a fost mai mic de 25%.

„Sunt mult mai mari salariile celor din conducere față de cei din execuție și acest lucru creează o disproporționalitate. De asemenea, este posibil ca salariații să primească și alte stimulente decât cele salariale, adică să fie angajați cu salariul minim și să primească altfel de bonificații și atunci se creează această disproporție. Dar ea poate să fie doar pe hârtie, iar în mod real să nu fie așa“, a spus Mihail Bușu despre inegalitățile indicate de coeficientul Gini.

În total, în luna ianuarie a anului 2023, România avea mai mult de 1,76 milioane de contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie, în creștere de la 1,37 milioane în aceeași lună a anului 2022. În total, numărul de contracte de muncă a ajuns la 6,67 milioane în ianuarie 2023, de la 6,56 milioane în ianuarie 2022 , după cum arată datele de la Inspecția Muncii.

Victoria Stoiciu, coordonator de programe la Fundația Friedrich Ebert România, spune că trebuie specificat că vorbim aici despre contractele cu normă întreagă, iar explicația pentru această variație este modificarea regimului de impozitare.

„În august 2022, guvernul a reintrodus supra-taxarea contractelor part-time. Rezultatul e că o parte semnificativă din contractele part time au fost transformate în contracte cu normă întreagă. Aceste contracte le regăsim în statisticile furnizate de ITM pentru luna ianuarie 2023. Regimul de impozitare influențează sensibil numărul contractelor cu normă întreagă plătite la nivelul salariului minim – la 1 ianuarie 2020, când guvernul liberal a renunțat la supra-taxarea contractelor part time, rezultatul a fost că brusc am avut o scădere a numărului de contracte cu normă întreagă plătite la salariul minim față de anul precedent“, a detaliat ea.

În plus, Victoria Stoiciu punctează că, dincolo de variația punctuală din perioada 2022 – 2023, avem o tendință mai veche de creștere a numărului de contracte pe salariu minim Ð din 2011 și până în 2020 avem o creștere constantă a numărului de contracte de muncă cu normă întreagă pe salariul minim. Datele fundației Friedrich Ebert România de la Inspecția Muncii arată că în 2011 erau circa 444.100 de contracte de muncă plătite cu salariul minim, adică 8% din totalul contractelor de muncă din economie.

„Această tendință ascendentă se datorează în cea mai mare parte modificării legislației dialogului social în anul 2011, care a desființat negocierile colective la nivel național și a îngreunat teribil negocierile colective sectoriale. Rezultatul este că în afară de sectorul educație preuniversitară și sănătate publică din 2011 până în prezent nu am avut nici un alt contract colectiv încheiat la nivel de sector. Lipsa negocierilor colective face ca tot mai mulți angajați să fie remunerați cu salariul minim. De exemplu, în 2011 aveam mai puțin de jumătate de milion de contracte de muncă plătite cu salariul minim și asta era o cifra constantă, care nu varia de la an la an. După modificarea legii dialogului social , în doi ani, cifra aproape că s-a triplat. Să sperăm că noua lege a dialogului social, votată în decembrie anul trecut, va debloca negocierile colective sectoriale și vom asista la o diminuare a numărului de lucrători remunerați cu salariul minim“, a concluzionat reprezentanta fundației Friedrich Ebert România.

Oana Popescu, managing director în cadrul companiei de resurse umane Humangest Group, este și ea de părere că evoluția numărului de contracte de muncă plătite cu minimul pe economie în 2023 față de 2022 a venit pe baza modificărilor legislative din ultima perioadă.

„Pe de o parte am avut modificarea Codului Fiscal, prin ordonanța 16/2022, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2023 și care a impus, din 2023, microîntreprinderilor o condiție obligatorie pentru a aplica impozitul micro, respectiv aceea de a avea cel puțin un salariat, iar acesta să fie angajat cu normă întreagă. Apoi, creșterea salariului minim la 3.000 de lei brut a integrat de la începutul acestui an și salariații din domeniul agroalimentar care nu au mai beneficiat de un salariu minim diferențiat, așa cum se întâmplă în construcții“, a spus ea pentru ZF.