Cum cucerește Rusia apele și resursele nordului

Situația din Arctica nu a fost niciodată mai fierbinte. În ultimul an, submarinele nucleare rusești s-au an-trenat să tragă cu rachete de croazieră în apropierea statelor nordice membre ale NATO, Norvegia, Fin-landa și Suedia. Acest exercițiu a urmat jocurilor de război arctic ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, care au inclus atacuri amfibii în mările înghețate, scrie The Wall Street Journal.

Când bombardierele rusești și chineze au zburat împreună la nord de Alaska în august, senatorul repub-lican Lisa Murkowski a descris această mișcare drept o „provocare fără precedent din partea adver-sarilor noștri”. Luna următoare, Rusia și China au trimis vase de patrulare prin apele înghețate de dinco-lo de Cercul Polar. SUA și Rusia se află la doar 85 km una de cealaltă peste strâmtoarea Bering, lângă Cercul Polar. Dar din punct de vedere geopolitic, în ultimii ani au ajuns la cea mai mare depărtare de de-cenii. 

Arctica s-a încălzit de aproape patru ori mai repede decât restul planetei în ultimii zeci de ani, po-trivit cercetătorilor, care numesc fenomenul amplificare arctică. Suprafața acoperită de gheață din Arc-tica a scăzut de la un minim anual de 2,7 milioane de mile pătrate în 1979 la 1,7 milioane de mile pătrate în 2024, potrivit Administrației Naționale pentru Aeronautică și Spațiu.

Aceasta reprezintă pierderea unei bucăți de dimensiunea Argentinei în mai puțin de 50 de ani. Pe măsură ce gheața s-a retras, numărul călătoriilor la latitudini mari efectuate de vapoare prin regiune a crescut. În timpul Războiului Rece, am-bele părți și-au desfășurat unele dintre cele mai puternice arme și sisteme de supraveghere acolo. După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, SUA și-au micșorat bazele din Alaska, iar forțele arctice ale Rusiei au decăzut. În schimb, cele două țări au cooperat pe probleme precum mediul, pescuitul și siguranța maritimă. Acum, o animozitate în creștere determină Rusia și NATO să reînnoiască desfășurarea forțelor militare în regiune, deoarece aceasta oferă fiecărei părți un teritoriu potrivit de unde să lovească, a declarat Rob Huebert, directorul interimar al Centrului de Studii Militare, de Securitate și Strategice al Universității din Calgary. 

În 2023, Departamentul de Securitate Internă al SUA a declarat că puterea Moscovei de a menține o prezență solidă în Oceanul Arctic depășește capacitatea Washingtonului, slăbind securitatea americană. America de Nord nu are infrastructură militară în nordul său îndepărtat. NORAD, comanda comună SUA-Canada creată în 1958 pentru a apăra continentul împotriva atacurilor sovietice, își propune să detecteze orice atac imi-nent de peste Polul Nord.

Dar rețeaua sa de supraveghere prin sateliți, de radare de la sol și baze ale forțelor aeriene nu mai este în pas cu vremurile. Rusia și China desfășoară noi rachete care pot zbura mult mai departe decât predecesoarele lor, atingând de cinci ori viteza sunetului, ceea ce ar copleși senzorii existenți ai armatelor Americii de Nord. SUA și Canada lucrează la modernizarea Norad prin înlocuirea sistemelor radar și îmbunătățirea capacităților de apărare.

Canada, care rămâne în urmă față de majoritatea membrilor NATO în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare, a cumpărat recent 88 de avioane de luptă F-35 din SUA, pe care le va desfășura în bazele din nord. „Arctica este o regiune pentru un eventual conflict viitor”, a declarat comandantul Flotei de Nord al Rusiei, Aleksandr Moiseiev, la o conferință recentă la Sankt Petersburg, potrivit agenției de știri de stat ruse TASS. Arctica este deja o zonă de concurență comercială intensă. SUA nu au porturi arctice de adâncime pentru a găzdui vapoare transportoare de containere grele.

Cea mai mare parte a Alaskăi nu are drumuri sau linii de cale ferată, ceea ce complică accesul la nordul îndepărtat. Canada, cu al doilea teritoriu arctic ca mărime după Ru-sia, are doar un port de apă adâncă care oferă acces la Oceanul Arctic și se află la 800 km sud de Cercul Polar. Aeroporturile din nord au piste de pământ sau pietriș, ceea ce le face nepotrivite pentru avioane comerciale de marfă sau avioane cu reacție. Izolarea internațională tot mai mare a Rusiei după in-vadarea Ucrainei în 2022 a ajutat la consolidarea legăturilor cu China.

Rusia și-a deschis tot mai mult teritoriul arctic către Beijing, deoarece Beijingul a susținut economia rusă și a furnizat echipamente cu dublă utilizare pentru a-i susține armata. Acest sprijin a fost proeminent în zona arctică, unde com-paniile chineze sunt investitori importanți și furnizori de echipamente în proiecte energetice rusești, in-clusiv Yamal GNL și Arctic 2 GNL. Rusia, în schimb, a expediat combustibil în China folosind așa-numita flotă din umbră, nave sancționate care efectuează livrări ilicite de petrol rusesc pe piețele din Asia.

Anul trecut s-a înregistrat o cantitate record de mărfuri de tranzit prin Ruta Mării Nordului din nord-vestul Rus-iei până la strâmtoarea Bering, potrivit Rosatom, compania nucleară rusă care supraveghează această cale navigabilă. Nivelul este însă de două ori mai mic decât obiectivul stabilit în 2020 prin Strategia Arc-tică de către Vladimir Putin, președintele Rusiei.  Aproape toată această marfă a mers din Rusia în Chi-na, iar mai mult de jumătate a fost țiței. Volumul total rămâne însă o fracțiune din traficul de petrol prin Canalul Suez: în timp ce distanța mai scurtă a rutei nordice poate reduce timpii de tranzit cu două săptămâni, gheața de pe mare rămâne un obstacol perfid, în ciuda micșorării stratului de gheață. Președintele american Donald Trump și-a concentrat atenția recent asupra regiunii când a propus să cumpere Groenlanda de la Danemarca pentru a extinde prezența Americii în Arctica, spunând: „Avem nevoie de ea pentru securitatea națională”. 

Arctica s-a încălzit de aproape patru ori mai repede decât restul planetei în ultimii zeci de ani, potrivit cercetătorilor, care numesc fenomenul amplificare arctică. Suprafața acoperită de gheață din Arctica a scăzut de la un minim anual de 2,7 milioane de mile pătrate în 1979 la 1,7 milioane de mile pătrate în 2024, potrivit Administrației Naționale pentru Aeronautică și Spațiu.

Groenlanda este situată strategic și este bogată în pământuri rare, minerale brute folosite pentru a face orice, de la smartphone-uri până la avioane de luptă. Topirea calotei ușurează accesul la acele minerale esențiale. Dar și Rusia este lider în valorifi-carea bogățiilor arctice. O parte din dezvoltarea regională a început cu zeci de ani în urmă. Arctica rusă contribuie deja cu aproximativ 10% la Produsul Intern Brut al țării, inclusiv cu 17% din vânzările de petrol, cu 80% din cele de gaze naturale și cu o treime la tot pescuitul. Alaska a reprezentat doar 0,2% din PIB-ul SUA în 2023, iar teritoriile nordice ale Canadei au reprezentat, de asemenea, mai puțin de 1% din activi-tatea economică a țării. Rusia a revendicat resurse încă neexplorate de pe fundul mării arctice.

Armata Moscovei a strâns dovezi geografice pentru a susține argumentul Moscovei conform căruia dorsala sub-acvatică Lomonosov – care este revendicată și de Danemarca și Canada, cu propriile lor argumente, și posibil bogată în petrol și gaze naturale – face parte din teritoriul Rusiei. Moscova a furnizat hărți ale fun-dului oceanului întocmite de militari și de oamenii de știință ruși unei comisii a Națiunilor Unite, care judecă pretențiile concurente. În ciuda lipsei unei decizii cu privire la proprietatea asupra dorsalei, Rusia a efectuat din ce în ce mai multe cercetări, cartografiind curenții marini din jurul acesteia și prelevând mostre de sol. SUA și Canada intenționează să cumpere împreună mai multe spărgătoare de gheață pentru a supraveghea regiunea. SUA au doar trei spărgătoare de gheață polare, dintre care unul are 50 de ani și altul a fost abandonat anul trecut după un incendiu la bord. Garda de Coastă a SUA a achiziționat în decembrie un spărgător de gheață comercial la mâna a doua, cu intenții să înceapă operațiunile în Arctica anul viitor. 

Anul trecut s-a înregistrat o cantitate record de mărfuri de tranzit prin Ruta Mării Nordului din nord-vestul Rusiei până la strâmtoarea Bering, potrivit Rosatom, compania nucleară rusă care supraveghează această cale navigabilă. Nivelul este însă de două ori mai mic decât obiectivul stabilit în 2020 prin Strategia Arctică de către Vladimir Putin, președintele Rusiei. 

Rusia are trei duzini de spărgătoare de gheață, multe dintre ele cu pro-pulsie nucleară, oferind mai multă putere și rezistență îndelungată pe mare. China, al cărei punct nordic maxim se află la mai mult de 1.450 km de Cercul Polar Arctic, a trimis trei spărgătoare de gheață polare în regiune anul trecut. China a căutat de multă vreme un rol mai mare în Arctica, unde conducerea țării consideră că topirea gheții va deschide oportunități economice, dar vor crește și riscurile de securitate. În 2018, China s-a declarat o națiune „aproape arctică” și o „parte interesată importantă în afacerile arc-tice”. Securitatea se alătură acum comerțului în fruntea cooperării arctice Rusia-China. Garda de Coastă chinezească și Garda de Frontieră rusească au organizat în octombrie prima lor patrulă comună în Arctica. Paza de Coastă a SUA, care a monitorizat cele două nave chineze și cele două nave rusești pe calea aerului, a declarat că este punctul cel mai îndepărtat din nord în care navele din Garda de Coastă chinezească au fost observate vreodată. În iulie, două bombardiere rusești și două chinezești au zburat împreună în apropiere de Alaska, unde au fost interceptate de avioane de luptă americane și canadiene. Avioanele au ajuns la aproximativ 320 km de coasta Alaskăi și nu au intrat în spațiul aerian american sau canadian. Oficialii americani au spus că este prima dată când cele două țări efectuează o astfel de mis-iune de patrulare comună în apropiere de Alaska. În 2023, nave ale marinei ruse și celei chineze au patrulat în colaborare pe lângă Alaska în ceea ce era considerată cea mai mare astfel de flotilă care s-a apropiat de țărmurile americane, deși vapoarele nu au intrat niciodată în apele teritoriale ale SUA. China și Rusia au acum o cooperare „cuprinzătoare” în Arctica, a spus Liu Nengye, profesor asociat la Universi-tatea de Management din Singapore, care cercetează dreptul polar. „Este vorba de resurse, transport maritim, cercetare științifică, exerciții militare”, a spus el.  

Traducere și adaptare: Bogdan Cojocaru