Cum cred analiștii financiari că va afecta războiul România. Ei iau în calcul mai multe scenarii

Incertitudinea creată de pandemie s-a încheiat și locul i-a fost luat de incertitudinea creată de războiul din Ucraina. La început de 2022, toate departamentele financiare ale companiilor aveau calculele făcute, planurile de investiții puse la punct, chiar dacă avansul prețurilor mai ridică câtva semne de întrebare. Odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia, toate planurile s-au dat peste cap. Cum se raportează directorii financiari la noua realitate de business și care sunt prioritățile lor?

Fără îndoială că pandemia a accelerat puternic tendința de digitalizare a businessului, iar departamentele financiare ale companiilor nu puteau rămâne în urmă. Izbucnirea războiului din Ucraina nu a pus în așteptare digitalizarea, chiar dacă adaptarea la noul context este numărul unu pe agenda tuturor liderilor de business care ar putea fi afectați de situație, este de părere Zeno Căprariu, partener audit la Deloitte România. „Cred că prioritatea numărul unu din departamentele financiare este adaptarea la acest nou context de business. Digitalizarea ocupă un loc secund imediat. Digitalizarea este un instrument care poate contribui la optimizarea costurilor. Nu am văzut ca planurile de digitalizare să fie pe hold, dimpotrivă, se accelerează”, spune el. Zeno Căprariu este coordonatorul CFO Program în România, un proiect Deloitte dedicat directorilor financiari. Compania de consultanță și audit a derulat și în 2022 studiul anual CFO Survey, un sondaj la care au răspuns liderii departamentelor financiare ale unora dintre cele mai mari companii din România. Rezultatele studiului au fost prezentate în cadrul evenimentului CFO Summit 2022, videoconferință ajunsă la a treia ediție, tema de anul acesta fiind digitalizarea departamentelor financiare ale companiilor. „Rolul directorului financiar s-a schimbat substanțial după 2008 încoace, el devenind o parte integrată în definirea strategiei, dar și în execuția strategiei.

Pentru a formula și a urma o strategie de succes, cifrele sunt importante. Or, cine stăpânește mai bine cifrele decât directorii financiari?”, mai spune Zeno Căprariu. Chiar dacă pandemia, sau cel puțin efectul său în economie și business, părea că pălește, companiile erau deja sub presiunea inflației, mai ales sub presiunea creșterii amețitoare a prețului energiei care, pentru toată lumea, înseamnă un cost semnificativ de producție. Cum au absorbit departamentele financiare șocurile consecutive? Pe ce își bazează directorii financiari calculele? „Scenariile pe care mergem se referă la rezultatul războiului și evoluția prețurilor energie și mărfurilor. În scenariul în care războiul va dura până anul viitor și vom vedea mai departe sancțiuni economice, vedem inflația la mai mult de 8% în Uniunea Europeană și o creștere economică de 1%”, răspunde Alexander Boersch, economistul-șef și coordonatorul diviziei de cercetare la Deloitte Germania.

El crede că economia europeană, de care România este puternic dependentă, nu va fi lovită atât de puternic de situația din Ucraina, cel puțin pe partea de export. Pe partea de aprovizionare însă, sunt câteva mărfuri, pe lângă petrol și gaze, pe care Uniunea Europeană le importă din Rusia. „Piața de export către Rusia nu este atât de mare. Pentru toată Uniunea Europeană, Rusia înseamnă cam 2% din exporturi, la fel ca Suedia sau Ungaria. Implicațiile sunt mai degrabă pe partea de aprovizionare.  Vorbim, în primul rând, de câteva mărfuri-cheie precum titanul sau paladiul”, mai spune Boersch. Tabloul la zi al consumului din Europa, care are un aport semnificativ la formarea și creșterea PIB, arată bine, a mai spus Boersch, care a subliniat că în martie sentimentul consumatorului a  scăzut pe fond emoțional, din cauza războiului și inflației.  „Sentimentul consumatorului a scăzut foarte mult în martie 2022, cel mai mult din cauza războiului, dar și ca reacție la creșterea inflației. Consumatorii au economii în exces, acumulate în pandemie, când nu au putut cheltui banii. În aceeași vreme, piața muncii a mers bine, așa că acum sunt bani. Consumul încă are tracțiune.”

El a adus în discuție trei scenarii în care se încheie conflictul din Ucraina. Primul, cel mai optimist, se referă la încheierea conflictului în câteva săptămâni. În acest caz, economia Europei nu ar suferi semnificativ și redresarea economică de după pandemie și-ar urma cursul. Al doilea scenariu este cel în care războiul se încheie până la finalul acestui an și efectele sale ar fi de asemenea limitate. Al treilea scenariu, cel mai sumbru, ar fi ca războiul să continue și anul viitor, care ar reduce creșterea economică din Europa la 1%, lucru care înseamnă practic stagflație – creștere economică foarte redusă sau aproape de zero și inflație ridicată. În aceste condiții, directorii financiari trebuie să se pregătească pentru oricare dintre cele trei scenarii pentru a planifica finanțele businessului. „Este important ca directorii financiari să se pregătească pentru toate scenariile: optimist, mediu și pesimist. Cu toate acestea, partea bună este că există lichiditate în piață, care este încurajatoare pentru consum și, de asemenea, există lichidități pentru România și oportunități pentru regionalizarea lanțurilor de aprovizionare”, concluzionează Zeno Căprariu. Ce îi ține noaptea treji pe directorii financiari ai celor mai mari companii din România? „Cel mai mult mă tem de instabilitatea economică și de creșterea ratelor dobânzilor. Vedem că inflația avansează. Va fi de două cifre, dar depinde cât timp va fi de două cifre. Având o bază scăzută anul trecut, cu creșterea prețurilor la energie era clar că va merge pe tot lanțul.  Întrebarea este cât de repede va reuși Europa să se adapteze la criza energiei și a materiilor prime induse de războiul din Ucraina și care vor fi deciziile Băncii Centrale Europene”, răspunde Răzvan Popescu, CFO-ul Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, participant la CFO Summit 2022.

Adrian Dumitriu, CFO al Chimcomplex, spune că nu există perspective de scădere a prețurilor la energie, iar piața probabil că se va obișnui cu aceste prețuri ridicate de producție. „Din perspectiva noastră vom trăi pentru mulți ani într-o economie în care energia electrică și gazele vor fi la prețuri ridicate. Nu credem că ne vom întoarce la prețurile din urmă cu doi ani. Cred că ne vom obișnui cu aceste prețuri ridicate”, spune el. În concluzie, pentru planificarea bugetelor companiilor războiul este cel mai important factor, dar directorii financiari nu pierd din vedere nici creșterea prețurilor materiilor prime și a energiei, care a început înainte de izbucnirea conflictului armat, dar a fost amplificată de acesta. Cu toate acestea, digitalizarea departamentului a rămas o prioritate.

Este important ca directorii financiari să se pregătească pentru toate scenariile războiului: optimist, mediu și pesimist. Cu toate acestea, partea bună este că există lichiditate în piață, care este încurajatoare pentru consum.

Zeno Căprariu, partener audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România

Cel mai mult mă tem de instabilitatea economică și de creșterea ratelor dobânzilor. Vedem că inflația avansează. Va fi de două cifre,  dar depinde cât timp va fi de două cifre. Întrebarea este cât de repede va reuși Europa să se adapteze la criza energiei și a materiilor prime induse de războiul din Ucraina și care vor fi deciziile Băncii Centrale Europene.

Răzvan Popescu, CFO, Romgaz

Scenariile pe care mergem se referă la rezultatul războiului și evoluția prețurilor energie și mărfurilor. În scenariul în care războiul va dura până anul viitor și vom vedea mai departe sancțiuni economice, vedem inflația la mai mult de 8% în Uniunea Europeană și o creștere economică de 1%.

Alexander Boersch, economistul-șef și coordonatorul diviziei de cercetare, Deloitte Germania