Cum au reușit trei tineri din Timișoara să facă bani din ceva ce se găsește în orice casă

Cei trei tineri sunt Remus Rădvan, Rareș Mateescu și Andrei Mimiș, iar produsele lor handmade sunt realizate alături de alți artiști – Gabriela, Cristina și Timeea – dar și de colaboratori pe partea de marketing, design și website. Atât cofondatorii, cât și artiștii sunt din domenii diferite: tehnologie, economie sau arhitectură. Ei comercializează tablouri realizate prin tehnica numită string art; mai exact, produsele care poartă chiar numele firmei – cufire – sunt compuse dintr-o placă de lemn, cuie puse într-o ordine organizată în așa fel încât înfășurarea cu ață să creeze un impact vizual special și ața propriu-zisă, de culori alese astfel încât să transmită mesajul dorit, explică tinerii. Modelele variază de la diverse forme geometrice până la peisaje, monograme, sigle, citate sau, de ce nu, portrete.

Timpul și pasiunea constituie, în opinia antreprenorilor, principala investiție într-un startup. „Ideea mi-a venit de pe Pinterest, am văzut un astfel de produs și mi-am dorit și eu unul. M-am gândit câte lucruri s-ar putea face cu această tehnică“, povestește Remus Rădvan, unul dintre fondatori. „Recunosc că ideea a ajuns apoi în «sertarul de idei» și abia după câteva luni i-am povestit lui Rareș, ulterior lui Andrei și așa a luat naștere Cufir.“

Suma inițială investită a fost de 800 de euro, bani de care au făcut rost de la prieteni „punând la bătaie pasiunea noastră și timpul să îi batem la cap că merită. Ce-i drept, nimeni nu credea că vom putea vreodată scoate bani din bătutul cuielor; ne-au cam luat în derâdere. Cred că ne-a ajutat și faptul că realizasem Minds Hub, iar asta ne-a oferit un plus de credibilitate, însă tot eram văzuți ca venind din sfera voluntariatului“, povestește el. Minds Hub, proiectul de care amintește Rădvan, a ținut prima pagină a ziarelor locale din Timișoara la începutul acestui an, fiind primul hub educațional din România. Cu o investiție de 85.000 de euro obținută prin sprijinul a 30 de companii partenere, studenții au amenajat un spațiu cu o suprafață de 200 mp în cadrul Facultății de Economie și de Administrare a Afacerilor din Timișoara; Minds Hub va asigura, spun fondatorii, o platformă activă de educație colaborativă pe axa angajator – viitor angajat – formator.

Educație colaborativă este conceptul central: companiile vor lucra împreună cu instituțiile de învățământ pentru a crește șansele studenților de a trece de pe băncile facultății direct în câmpul muncii. Iar această practică e des întâlnită în Banat, unde angajatori precum Continental sau Bosch au ca principal punct de recrutare centrele de învățământ superior.

Atunci când intri în Minds Hub ai senzația că te afli într-un sediu al Google: mese realizate din anvelope luminate cu leduri, scaune din carton și biblioteci suspendate. Ideile studenților nu au fost puține și nici ușor de pus în practică, dar rezultatul este spectaculos. Capacitatea este încă destul de mică – doar 60 de persoane – dar inițiatorii mai pregătesc și un laborator de informatică dotat cu aparatură de ultimă generație. Spațiul creativ cuprinde un lounge cu bibliotecă frântă pe tavan, o sală de lucru ce are cuburi de sticlă, o sală de ședințe cu o masă suspendată și elemente decorative din beton. Hubul va deveni un loc de întâlnire a studenților timișoreni dornici de activități extracurriculare și va găzdui o serie de traininguri, workshopuri, cluburi de carte, programe de mentorat, programe de start-up-uri, prezentări și conferințe. Participanții la activitățile din hub sunt, alături de studenți, și profesori, profesioniști din business și reprezentanți ai organizațiilor nonprofit.

Drumul antreprenoriatului este unul plin de obstacole, iar Remus Rădvan spune că a învățat din fiecare greșeală pe care a făcut-o: „Dacă ar fi după mine, mi-aș dori să existe un tonomat în care să bagi bani și să te învețe, cu exemple, câte o lecție antreprenorială. Sincer, oricâte cărți am citit, din mijlocul acțiunii am făcut unele greșeli pe care credeam sincer că le pot evita. E clar că nu o să le mai fac pentru că ne-au costat bani, timp și evoluție, dar aș fi preferat bancomatul înainte, să rămân «marcat» din timp.“ Clientul de cufire are între 27 și 35 de ani, deține propria locuință și se gândește la amenajatul ei într-un mod aparte, personalizat. „Iubitori de handmade și artă“, completează tânărul antreprenor. „De asemenea, tot astfel de persoane își permit să facă un cufir cadou și le place ca la petrecerea respectivă să iasă în evidență prin alegerea autentică. Cu timpul, am descoperit o nouă nișă, chiar de la clienții noștri care erau cu preponderență din corporații. Ne-au întrebat: oare nu puteți veni la noi la firmă să facem un cufir împreună?“

Așa a luat naștere proiectul Handcrafting (in) Corporate: tinerii pun la cale tot felul de evenimente pentru angajații companiilor. Idee care a prins destul de bine, spun ei, și au început deja să aibă companii cunoscute drept clienți. „Ce ne bucură foarte mult este faptul că ne punem la masă cu ele și încercăm să fabricăm o experiență unică pentru ei, o experiență în care să se regăsească.“ Piața de handmade din România include însă numeroase domenii, așa că întrebarea firească a fost cum se diferențiază Cufir de alte afaceri similare. „Noi mergem doar pe nișa noastră de tablouri și amenajări interioare; vom rămâne în jurul tehnicii string art, cuiele, lemnul și ața –  pentru că asta ne definește. Fiecare start-up handmade se diferențiază prin produsele lor și brand. La brand construim în fiecare zi, iar colegii mei au înțeles ce înseamnă acest lucru, cât de important e să construiești o comunitate în jurul brandului. Iar de produs chiar suntem mândri să îl găsim ca o alternativă aparte față de stickerele decorative pentru pereți sau tablourile canvas. Cufirele noastre, pe lângă faptul că sunt lucrate manual și au un nivel de personalizare ridicat, ies și în relief și creează un efect cu umbre unic. Dacă îl pui pe un perete pe care bate soarele, vei vedea că pe timpul zilei parcă își schimbă forma, datorită umbrei care se modifică.“

În cele câteva luni de la lansare, Cufir a generat vânzări de peste 5.000 de euro, dar tinerii cofondatori țintesc cel puțin 10.000 de euro până la finalul anului. „Probabil pentru cititori nu sunt sume mari, acesta poate fi un salariu lunar pentru un manager de corporație, însă pentru noi este dovada că acest proiect este pe drumul cel bun, că va reuși, iar 2017 cu siguranță va fi un an cu o creștere exponențială.“

Mediul antreprenorial din vestul țării nu arată foarte strălucit, spun tinerii antreprenori. Există anumite inițiative locale de sprijinire, dar acestea sunt izolate. Ar trebui să existe oameni dedicați, spun ei, care să caute astfel de inițiative și să îi ajute pe cei care vor să pornească o afacere. „Cred că primul an, primele luni sunt primordiale; e important să știi că te ajută cineva, să știi că banca îți poate da un mic ajutor, să știi cum să-ți plătesti taxele, cum să comunici cu un contabil, cum să-ți aduci primii clienți și să fii întotdeauna concentrat pe client; la finalul zilei, dacă nu ai vânzări, nu prea poate funcționa nimic“, crede Remus Rădvan. El mai spune că micii antreprenori sunt atât de implicați în munca lor, în partea operațională a unui start-up, încât cu greu mai pot avea mintea limpede și viziunea de a își lua un mentor.

„În continuare consider că până în 25 de ani, cât timp încă suntem studenți, este perioada perfectă să începi un start-up, să riști, să fii curios, să explorezi. Încă mai putem să ne bazam pe susținerea părinților până să intrăm în acea umbră de rușine pentru a le mai cere bani, încă mai putem locui la cămin cu o sumă modică sau mânca o shaorma și ne-a trecut foamea. E cea mai frumoasă vârstă. Sunt curios ce o să ne ofere viitorul dar cred că voi păstra părerea asta mult timp de acum înainte iar amintirile cu siguranță vor rămâne pentru totdeauna în mintea și sufletul nostru“, încheie tânărul antreprenor.