Cum au reușit aceste state să-și facă loc pe piața efectelor speciale domnitată de Hollywood

Pentru a realiza detaliile bătăliei sângeroase de la finalul sezonului 6 al serialului Game of Thrones, cei de la Iloura au folosit un mix de VFX și tehnici mai vechi de animație. Echipa a fost condusă de Glenn Melenhorst, supervizorul diviziei VFX, care a vrut să dea cât mai mult realism conflictului dintre Jon Snow și armata sa de sălbatici, pe de-o parte, și cei din familia Bolton, conduși de Ramsay Bolton. Episodul a inclus numeroase coliziuni între călăreți, armate de 3.000 de oameni, o combinație de scene care conțin atât personaje reale cât și unele generate pe calculator, dar și sute de elemente precum steaguri, fum, sânge, foc, arme sau chiar ceață.

Compania a fost desemnată să dezvolte această luptă după ce a prezentat producătorilor de la HBO o serie de simulări. Steve Kullback și Joe Bauer, reprezentanții canalului pay-per-view, s-au arătat încântați de proiectul australienilor și le-au oferit acestora contractul. „Bătălia Bastarzilor șochează prin îndrăzneală“, a spus Steve Kullback. „Este cu atât mai șocant că am reușit să o realizăm, iar meritele trebuie să meargă, în primul rând, către Iloura. Am lucrat alături de ei pe parcursul producției și a trebuit să revizuim fiecare scenă; s-a dovedit dificil să facem diferența între ce era real și ce fusese adăugat.“

În 2015, Game of Thrones a ajuns la 20 de milioane de spectatori, în medie, pentru cel de-al cincilea sezon al său, care a primit 24 de nominalizări la premiile Primetime Emmy, inclusiv la categoria „cel mai bun serial ‑ dramă“. Încă de la lansare, Game of Thrones a devenit un fenomen global și cel mai iubit serial din istoria HBO. Anul trecut, serialul a fost cel mai căutat produs de televiziune de pe motorul de căutare Google și cel mai dezbătut serial pe conturile rețelei de socializare Facebook din Statele Unite. Inspirat din seria de romane A Song of Ice and Fire, de George R. R. Martin, serialul are acțiunea amplasată într-un regat fictiv, numit Westeros. Magia, aventurile eroice și elementele fantastice vin în completarea acțiunii.

Având astfel în vedere așteptările fanilor, cei de la Iloura au urmărit zeci de ore de filmări ale unor concursuri de echitație și diverse filmări ale unor accidente din timpul curselor de cai. Așa-numitele camere martor, atașate cailor pentru a oferi mai multe unghiuri telespectatorilor, s-au dovedit extrem de folositoare.

Iloura este parte a unei industrii care generează din ce în ce mai mulți bani: în 1989, Indiana Jones și ultima cruciadă includea doar 80 de cadre cu efecte speciale. 20 de ani mai târziu, blockbusterul Avatar se mândrea cu 3.000 de astfel de cadre. „Ceea ce industria a reușit este să livreze complexitate“, explică Tony Clark, director al Rising Sun. „Poți face absolut orice pe calculator în ziua de azi, cu excepția imaginilor cu oameni.“ Compania condusă de Clark este un alt nume important, care activează pe piață de 21 de ani. Echipa a semnat efectele speciale din peste 120 de filme, inclusiv succesul de box-office Gravity. Animal Logic (The Lego Movie) este o altă companie recunoscută internațional; Luma Pictures, companie americană, a deschis recent un nou birou la Melbourne.

Pentru a ține piața competitivă, case de producție precum Warner Brothers sau Universal apelează la un truc: ei folosesc mai multe companii de efecte speciale pentru o singură scenă, împărțind cadrele în mai multe direcții. La rândul lor, companiile sunt astfel obligate să investească masiv în cercetare și dezvoltare, pentru că specializarea pe o singură arie nu mai este suficientă. „Poți să ratezi o ocazie pentru că sincronizarea e extrem de importantă“, este de părere Simon Rosenthal, șeful diviziei VFX de la Iloura, care consideră că natura ciclică a industriei pune mari probleme companiilor. Divizia pe care o conduce, explică Rosenthal, folosește aproape 20% din timp pentru cercetare.

Mai multe scutiri de taxe și beneficii oferite de guvernul australian au atras în ultimii ani numeroase companii de profil pe continent. Astfel, pentru a fi eligibil de o scutire de 30% a taxelor, un film trebuie să aibă un buget minim de 390.000 de dolari. „Ne ține în joc și ne ajută să fim competitivi pe plan internațional“, a spus Debra Richards, CEO al companiei Ausfilm.
Există însă pericolul ca alte state, precum India sau China, să depășească în anii ce urmează Australia sau Statele Unite. Ambele au o industrie a filmului înfloritoare și o mână de lucru mai ieftină: următorul pas este obținerea acelui know-how care le va face cu adevărat competitive.