Cum arată serviciile medicale ale viitorului. "Astfel am putea preveni declanșarea unui atac de cord. Este doar un aspect al sistemului medical al viitorului“

“Un doctor tradițional se uită la un pacient și îi găsește un diagnostic, apoi îi prescrie un tratament. Însă cum ar fi dacă am putea aduna date (de la brățară, senzori) de la un individ, apoi le-am compara cu alte milioane de date de la milioane de oameni? Am vedea un tipar“, îmi spune Ronald de Jong, executive vice president & chief market leader la Philips Healthcare.

„Dacă cineva nu doarme bine, are un ritm respirator neregulat, are tensiunea mare și se îngrașă, atunci acea persoană este predispusă la un atac de cord. Am putea îndruma pacienții, le-am spune din timp ce trebuie să facă să fie sănătoși. Poate în cazul de față i-am spune să facă exerciții în mod regulat, să mănânce mai multe legume și să ia un anumit medicament. Astfel am putea preveni declanșarea unui atac de cord. Este doar un aspect al sistemului medical al viitorului“, creionează De Jong una dintre metodele prin care medicina s-ar putea schimba.

Tehnologia a schimbat felul în care muncim, modul în care ne distrăm sau cum comunicăm, însă este pe cale să influențeze modul în care ne îngrijim și cum ne tratăm. În ultimii 200 de ani s-au înregistrat progrese remarcabile în domeniul sănătății, iar speranța de viață a crescut foarte mult. În 1900 în Europa speranța de viață era de 42 de ani, iar în 2001 a ajuns la 76 de ani, potrivit „Estimates of Regional and Global Life Expectancy, 1800–2001“. Cele mai recente date (2011) arată că în Marea Britanie și Germania speranța de viață este de 80-81 de ani, iar în România de 73 de ani (2009). Iar noile tehnologii digitale (big data, cloud, IoT) și avansurile tehnologice medicale promit o schimbare importantă în sistemul medical, o îmbunătățire a vieții.

„Noi credem că serviciile medicale din prezent nu vor fi fiabile în viitor. De ce? Azi pe planetă sunt 7 miliarde de oameni, iar în 2050 vor fi 9 miliarde. Populația este în continuă creștere, dar și în curs de îmbătrânire, în condițiile în care numărul bolilor cronice devine din ce în ce mai ridicat. Oamenii vor avea nevoie de îngrijire medicală mai mult timp“, afirmă Ronald de Jong.

Iar sistemul actual va trebui să se adapteze societății viitorului. În prezent, când spunem pacient ne gândim la o persoană bolnavă, ce primește un tratament. Însă acest lucru s-ar putea schimba odată cu aplicarea pe scară largă a medicinei preventive. Revenind la scenariul de la început, acesta ar fi posibil datorită datelor adunate de wearables și de senzori. Informațiile medicale ale pacienților trec în cloud, sunt analizate și pe baza acestora se vor putea stabili diagnostice, în baza altor milioane de date. O creștere subtilă a temperaturii corpului detectată de un senzor ar putea detecta un virus cu mult timp înainte ca gripa să se dezlănțuie. „Datele pacienților pot fi stocate, analizate, agregate, iar cu ajutorul unui algoritm putem da un diagnostic. Putem vedea o tendință. Această tehnologie va da mai multă putere oamenilor, îi va încuraja să aibă un rol activ în gestionarea propriei sănătăți.“

Philips oferă o varintă numită HealthSuite, o platformă digitală conenctată la cloud ce colectează, compilează și analizează date obținute de la mai multe device-uri.

„Capacitatea de a crea și stoca date oferă un potențial uriaș de a salva vieți și a reduce costurile. În Marea Britanie se creează baze de date uriașe pentru cercetarea farmaceutică, cu scopul de a îmbunătăți eficacitatea medicamentelor. Adevărata putere a big data este potențialul de a personaliza îngrijirea medicală pentru fiecare pacient în parte. Identificarea persoanelor expuse riscului de a se îmbolnăvi sau de a dezvolta o afecțiune gravă, abilitatea de a prescrie măsuri preventive sunt scenarii ce pot deveni reale“, a scris Wayne Parslow, general manager EMEA la MedeAnalytics, într‑un articol din The Guardian.

„Imaginați-vă că un doctor i-ar putea spune pacientului său că acesta și-ar putea prelungi viața cu șase ani dacă își schimbă comportamentul sau medicamentația, diminuându-și astfel riscul de a dezvolta o anumită afecțiune“, adaugă Parslow.