Cum arată noile trenduri în programarea cu AI și ce înseamnă ele pentru viitorul dezvoltatorilor software?

♦ În industria IT au apărut două concepte care descriu tot mai bine modul în care inteligența artificială schimbă programarea: „vibe coding” și „vibe slop”.

„Vibe coding-ul” poate fi definit ca o modalitate simplificată de a folosi inteligența artificială pentru a genera coduri, în loc să le scrii tu însuți manual, potrivit definiției date de IBM, o companie multinațională americană din domeniul IT.

Tot mai mulți tineri aleg să se reprofileze spre programare după facultate, chiar dacă au studiat în alte domenii. Mulți învață singuri acasă, urmează cursuri sau folosesc AI prin „vibe coding”, iar unii ajung să câștige peste 10.000 de lei pe lună.  Practic, tinerii îi descriu unui instrument de AI problema pe care vor să o rezolve, iar aceasta generează codul necesar, economisind astfel timp și făcând procesul de dezvoltare mai accesibil.

AI-ul îi ghidează pas cu pas, chiar dacă nu au experiență în programare, iar treptat abordează proiecte mai complexe.

Pe de altă parte, fenomenul „vibe slop” atrage atenția asupra riscului de a produce tot mai mult cod de slabă calitate cu ajutorul AI.

„La nivel individual, jocul e practic încheiat: aproape orice developer intră zilnic în contact cu AI, fie că vorbim de autocomplete, generare de funcții sau suport la review. Un studiu recent al Stack Overflow arată că 84% dintre dezvoltatori folosesc sau intenționează să folosească AI în generarea de cod, față de 76% anul trecut. Acesta nu mai e un diferențiator, e o normalitate”, spune pentru ZF Gen Z Voicu Oprean, CEO și fondator al AROBS Transilvania Software, o companie antreprenorială românească de tehnologie.

Voicu Oprean, CEO și fondator al AROBS Transilvania Software: „Cel mai periculos reflex pe care îl văd în piață e «nu mai angajăm juniori, că face AI-ul». E o eroare strategică. Juniorii de azi sunt seniorii care, peste cinci ani, vor valida ce generează AI. Dacă întrerupi acest pipeline, în câțiva ani te trezești fără competența umană necesară pentru a verifica mașina”

În opinia sa, utilizarea inteligenței artificiale în dezvoltarea software implică două riscuri principale: modelele pot genera cod care conține vulnerabilități deja cunoscute, iar folosirea lor fără reguli clare poate slăbi practicile de dezvoltare care asigură securitatea aplicațiilor. Totuși, spune el, dacă codul generat de AI este verificat, testat și revizuit la fel ca orice alt cod, riscurile pot fi reduse considerabil.

„Un model generează cod care «arată corect» și rulează, însă nu are contextul complet al arhitecturii, nu știe ce date sensibile atinge și nu cântărește implicațiile de securitate ale unei decizii aparent minore. Fără disciplină, aduni vulnerabilități subtile, dependențe nesigure, gestionare greșită a secretelor, validare insuficientă a inputului, și le aduni la scară, pentru că viteza de generare a explodat, dar viteza de verificare nu ține automat pasul.”

Pe termen lung, acesta vede trei direcții principale: accelerarea dezvoltării software cu ajutorul AI, riscul unui deficit de competențe dacă organizațiile nu continuă să investească în formarea dezvoltatorilor și avantajul competitiv al companiilor care vor reuși să combine inteligența artificială cu expertiza umană.

„Adevărata competiție se joacă la nivelul următor: câte companii au integrat AI-ul în tot ciclul de dezvoltare, de la viziune și discovery, prin PoC și MVP, până la dezvoltare agentică pe cod custom, cu procese, guardrails și metrici clare. Și aici cifrele spun altceva. McKinsey arăta, la finalul anului trecut, că, deși peste 80% dintre companii raportează că folosesc AI, doar în jur de 30% au trecut la o implementare efectivă în dezvoltarea software”, a mai adăugat Voicu Oprean pentru ZF Gen Z.