Cum arată internetul viitorului

În Ender’s Game, Jocul lui Ender, seria de romane SF ale lui Orson Scott Card, eroul principal, un băiat supradotat, salvează de la distanță omenirea de la o invazie extraterestră prin bătălii spațiale despre care credea că sunt doar jocuri de strategie. Tehnologia informației permitea transmiterea informației pe distanțe interstelare. Într-o lume mai pașnică, cum ar fi ca în viitor fermierii să-și poată cultiva terenurile de pe Lună din confortul fotoliului de pe Terra folosindu-se de o conexiune bună la internet? Iar până atunci, îmi voi putea întreține familia cultivând roșii în Metavers? Deci, cum va arăta internetul viitorului?

Companii din întreaga lume lucrează la următoarea generație de internet. „Metaversul” sau „web3” ar putea schimba total webul așa cum îl cunoaștem noi. Lumea internetului, nouă în istoria umanității, este încă plină de provocări morale, legislative și tehnologice. În primul rând, în viitoarea lume nouă, greșelile internetului de astăzi trebuie evitate, scrie Deutsche Welle. Oamenii falși cu fețe reale vor fi nelegiuți. Sau nu?

Suntem în pragul unei alte revoluții a internetului, potrivit experților în tehnologie reuniți la Berlin pentru o conferință organizată de platforma digitală de învățare ada. Tehnologiile noi pot schimba internetul în următorul deceniu, au spus ei,  atât în ceea ce privește modul în care este construit, cât și cum arată. La nivel tehnic, idealiștii tehnologiei speră că tehnologia blockchain va ajuta la construirea unei noi arhitecturi descentralizate care să stea la baza internetului. În această nouă eră web3, se spune, utilizatorii, mai degrabă decât o mână de giganți ai tehnologiei, ar avea control asupra datelor lor, a confidențialității și a ceea ce creează online. „Acest lucru reinventează modul în care este configurat internetul în back-end”, spune  scriitoarea austriacă Shermin Voshmgir. „Este o schimbare completă de paradigmă.” În același timp, companiile din întreaga lume lucrează la o tehnologie care sărevoluționeze modul în care navigăm în lumea virtuală.

Viziunea lor: în loc să facă slalom printre site-uri web sau aplicații, oamenii se vor plimba în curând virtual printr-o versiune tridimensională a internetului numită „metavers” – un fel de peisaj digital în care utilizatorii pot lucra, cumpăra lucruri sau își pot întâlni prietenii și unde realitățile fizice și cele digitale converg. „Va fi un internet în care pur și simplu pășești, ca să spunem așa”, a spus Constanze Osei, care conduce operațiunile de  politică pentru societate și inovație pentru Germania, Austria și Elveția ale gigantul american de tehnologie Meta, cunoscut anterior ca Facebook. Dar, pe măsură ce companii ca a ei investesc miliarde de dolari în dezvoltarea următoarei generații de internet, activiștii pentru drepturile digitale avertizează că afacerile vor dori în cele din urmă să profite de investițiile lor – și că acest lucru ar putea împiedica eforturile de a oferi utilizatorilor mai multă putere asupra eului lor digital.

„Totul s-a schimbat din cauza internetului”, spune Miriam Meckel, CEO al ada și profesor de comunicare corporativă la Universitatea St. Gallen din Elveția. „Dar și internetul în sine s-a schimbat.”

„Metaversul ar putea deveni cel mai invaziv sistem de supraveghere creat vreodată”, crede Micaela Mantegna, avocata argentiniană și cercetător în drepturi digitale. Pentru a înțelege ce ar putea merge prost la următoarea generație de internet, este util să ne uităm la modul în care am ajuns aici. Încă din anii 1960, cercetătorii au început să conecteze computere din întreaga lume. Dar abia în anii 1990, inventarea rețelei web și a browserelor web a făcut ca rețeaua să fie disponibilă pentru oricine își putea permite o conexiune la internet. De atunci, webul a răsturnat fiecare aspect al societății, de la modul în care oamenii fac afaceri până la modul în care culeg informații sau interacționează între ei.

„Totul s-a schimbat din cauza internetului”, spune Miriam Meckel, CEO al ada și profesor de comunicare corporativă la Universitatea St. Gallen din Elveția. „Dar și internetul în sine s-a schimbat.”

În prima fază a webului, oamenii au navigat de pe computerele lor desktop în principal prin motoarele de căutare. Acest lucru s-a schimbat în anii 2000 odată cu apariția rețelelor sociale și a internetului mobil, dând naștere lumii online așa cum o cunoaștem astăzi. În centrul acestui „web2” există platforme online precum Facebook și Instagram ale Meta sau, mai recent, servicii de mesagerie precum Telegram. Aceste platforme i-au ajutat pe dizidenții din regimurile autoritare să organizeze proteste sau să ofere o voce grupurilor marginalizate. Dar dezvăluiri precum cele din scandalul Cambridge Analytica din 2018 au arătat că sunt folosite și pentru a răspândi ura, a amplifica dezinformarea și a influența alegerile democratice. Între timp, un număr mic de companii din Big Tech, cum ar fi Meta sau compania-mamă a Google, Alphabet, au ajuns să domine segmentele lor din economia internetului.

Pentru a transfera puterea înapoi către indivizi și comunități, oameni precum scriitoarea Shermin Voshmgir au propus reconstruirea webului cu blockchainuri publice descentralizate – baze de date care pot fi căutate de toată lumea și partajate pe computere din întreaga lume. Un astfel de web3 ar fi controlat în mod colectiv de utilizatori, mai degrabă decât de câțiva paznici puternici, spune teoria,  făcând mai ușor, de exemplu, creatorilor să câștige bani cu munca pe care o publică online. Acum, întrebarea de mai multe miliarde este: va reuși acest plan? Nu toată lumea este convinsă: Jürgen Geuter, un teoretician al internetului din Berlin, cunoscut online sub pseudonimul „tante”, se îndoiește că o arhitectură descentralizată este suficientă pentru a transfera puterea înapoi către utilizatori. El a indicat criptomonedele, un domeniu în care câteva companii câștigă deja milioane prin dezvoltarea de software necesar pentru a accesa rețeaua descentralizată de bază. „Tehnologia nu este niciodată neutră”, a spus Geuter. Pentru a preveni ca metaversul să fie controlat de doar câțiva jucători influenți, experții spun că utilizatorii ar trebui să poată interacționa între ei, indiferent unde se află în metavers sau cum îl folosesc. Aceasta ar fi, de asemenea, o schimbare față de webul de astăzi, unde aplicațiile sunt în mare parte „grădini între pereți” care nu permit utilizatorilor să trimită mesaje sau bani între diferite aplicații, de exemplu. „Există înțelegerea că lucrurile trebuie să se schimbe față de web2”, a recunoscut Constanze Osei de la Meta. Ea a subliniat o nouă inițiativă anunțată în iunie, cu care compania ei, împreună cu alți giganți din tehnologie și organisme de reglementare doresc să discute despre standardele de interoperabilitate. Dar unii jucători mari, cum ar fi gigantul american Apple, lipsesc din această inițiativă. În același timp, există o anumită ironie în faptul că cei mai mari giganți ai tehnologiei spun că vor să investească în construirea unei noi arhitecturi de internet care, în cele din urmă, le-ar putea reduce puterea de piață. Și unii observatori avertizează că, odată ce companiile vor încerca să-și valorifice investiția, unele dintre idealurile unei arhitecturi web3 descentralizate ar putea ajunge doar daune colaterale.

Pentru a transfera puterea înapoi către indivizi și comunități, oameni precum scriitoarea Shermin Voshmgir au propus reconstruirea webului cu blockchainuri publice descentralizate – baze de date care pot fi căutate de toată lumea și partajate pe computere din întreaga lume.

„Versiunea corporativă a metaversului va fi o evoluție a capitalismului”, spune avocatul argentinian Micaela Mantegna. În plus, a adăugat ea, natura imersivă a metaversului ar putea exacerba unele dintre problemele care afectează webul de astăzi, de la dezinformare până la hărțuirea online. Unii utilizatori au raportat deja că au fost hărțuiți sexual în versiunile timpurii ale metaversului.

Și Mantegna a avertizat că, pe măsură ce tehnologia evoluează, dispozitivele folosite pentru a accesa metaversul ar putea la un moment dat să înceapă să monitorizeze informații sensibile cum ar fi activitatea cerebrală a utilizatorilor. Pentru a proteja astfel de date și a preveni supravegherea la o scară fără precedent, guvernele și autoritățile de reglementare trebuie să vină cu reguli pentru era metaversului, a spus ea. Primele eforturi sunt în curs de desfășurare. Uniunea Europeană a anunțat o inițiativă globală de reglementare pentru anul viitor. Dar Mantegna crede că guvernele trebuie să se grăbească pentru a evita greșelile internetului de astăzi – un web care, așa cum a spus ea, „a fost conceput cu intenții bune, dar cu o implementare proastă”.

„Nu vrem ca metaversul să devină o continuare greșită a internetului”, a spus ea. Pentru controlul viitorului internetului s-a dus deja o bătălie, între SUA și Rusia. A fost câștigată de americani. Este vorba de alegerile pentru șefia agenției din cadrul ONU responsabilă cu ghidajul dezvoltării internetului global, Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor. Implicațiile geopolitice sunt evidente. În contextul războiului din Ucraina, Rusia a vrut să demonstreze că există o alternativă la internetul global, construindu-și un web propriu, izolat, ușor de cenzurat. Însă puterea internetului global și spiritul inovativ al internauților ruși s-au dovedit de neoprit, rusul de rând având în continuare acces la platformele de socializare occidentale și la informațiile din surse vestice.

CEO-ul de la Nvidia, Jensen Huang, nu se împotmolește în politică și detalii legislative și visează la un internet care cel mai simplu ar putea fi descris ca web 3D. Deși combină elemente ale metaversului, este legat mai mult de implementarea AI ca interfață pentru următoarea generație de internet decât de emularea realității pe care o poți găsi tot mai des pe noul web, scrie Tech News World. Un fel de Siri al Apple care umblă și vorbește și poate controla tehnologia din jur. Un asistent digital 3D. Că apare ca hologramă sau doar în spațiul virtual, aceasta este o altă poveste. Cortana, din serialul SF Halo, este cel mai bun exemplu, dar asistentul digital poate avea orice alt chip, poate al unui erou de film. Și ar fi bine să aibă un chip familiar pentru că va ști totul despre utilizator. Pentru cine nu știe, Nvidia este unul din puținii producători de plăci video din lume și o referință în domeniu. Astfel de companii vor face realitatea 3D posibilă. Ca un rezumat, potrivit lui Huang, viitorul unui astfel de front end – numiți-l browser de generație următoare – este un avatar din ce în ce mai fotorealist, care se bazează pe preferințele și interesele personale ale utilizatorului; unul care poate avea un anumit caracter atunci când este nevoie; și unul care va oferi alegeri mai bine țintite și o experiență web mult mai personalizată. Dar, până la urmă, vom putea cultiva roșii în metavers? Se pare că acest lucru este deja posibil. Roșii frumoase, bine crescute, dar virtuale. În lumea reală, deocamdată, agricultura de interior folosește acest gen de tehnologie și îi găsește tot mai multe utilizări. În acest segment, prin realitatea augmentată sunt digitizate și monitorizate fiziologia culturilor, procesele de creștere și datele aferente. Totul, de la instruire și până la experiența clientului, va fi înglobat pe piața în creștere a alimentelor care sunt produse în interior. Poate nu foarte departe în viitor clientul își va pune ochelarii 3D  și va vizita online sera înțesată de senzori a fermierului preferat pentru a-și alege direct de pe lujer roșiile care-i plac pentru a le primi prin curier.

CEO-ul de la Nvidia, Jensen Huang, nu se împotmolește în politică și detalii legislative și visează la un internet care, cel mai simplu ar putea fi descris ca Web 3D. Deși combină elemente ale Metaversului, este legat mai mult de implementarea AI ca interfață pentru următoarea generație de internet decât de emularea realității pe care o poți găsi tot mai des pe noul web, scrie Tech News World. Un fel de Siri al Apple care umblă și vorbește și poate controla tehnologia din jur.