Cum arată coșul de cumpărături de Paște: cu circa 10% mai scump și deci și ceva mai gol. La ce renunță?

♦ Oamenii cumpără cantități mai mici pentru că bugetul a rămas același cu cel din 2021 ♦ Totodată, în contextul inflației galopante, oamenii se uită mai mult la preț și chiar caută bunuri mai ieftine din aceeași categorie.

Coșul de cumpărături al româ­nilor cu ocazia sărbătorilor pascale din 2022 este cu aproape 10% mai scump decât era anul trecut în aceeași perioadă, spun jucătorii din comerțul alimentar. El este în acest context și ceva mai gol ca în 2021, dat fiind că salariile nu au ținut pasul cu inflația galopantă.

„Coșul e mai scump și mai mic. Oamenii și-au adaptat cumpărăturile la venituri, iar veniturile nu au crescut sau nu pe măsura prețurilor“, spune Feliciu Paraschiv, proprietar, Paco Supermarket, una dintre cele mai puternice rețele independente din comerțul alimentar local.

Oamenii se limitează astfel la veniturile pe care le au, în condițiile în care prețurile au crescut în ceea ce privește bunurile de larg consum cu circa 10%, adaugă antreprenorul.

„E prematur să facem o comparație exactă cu coșul de Paște de anul trecut, pentru că abia acum încep cumpărăturile specifice. Totuși, trendurile încă de la început de 2022 sunt de scădere cantitativă și de migrare către bunuri mai ieftine. Se simte scăderea puterii de cumpărare“, spune și Călin Costinaș, deputy CEO al rețelei de peste 1.500 de magazine Profi, una dintre cele mai importante afaceri din comerțul alimentar local.

Pentru jucătorii din domeniu, perioada Paștelui este a doua cea mai importantă din an după cea a Crăciunului (de fapt, a sărbătorilor de iarnă în ansamblu). Aceste luni cântăresc astfel mai greu în încasări, dar nu semnificativ. Călin Costinaș spune că există un vârf de cumpărare de 3-4 zile înainte de sărbători, dar nici atunci nu se poate vorbi de o dublare a vânzărilor față de o zi normală.

„Vedem de câțiva ani o schimbare a comportamentului de consum a românilor care cumpără mai echilibrat, mai responsabil în această perioadă. Nu mai există acea dorință de super abundență. Mai mult, oamenii încep să comande produse de cofetărie sau mâncăruri mai degrabă decât să gărească acasă, fapt ce poate duce la scăderea unor vânzări, cum e cazul la ouă.“

Astfel, aceste sărbători pascale sunt marcate de două evenimente simultan. Este vorba, pe de-o parte de schimbarea comportamentului de consum în direcția unor achiziții mai responsabile pentru a reduce risipa alimentară, iar pe de altă parte e vorba de scăderea puterii de cumpărare în contextul inflaționist actual.

Creșterile de preț au început să se vadă încă de anul trecut, în special la energie, însă consumatorul final le simte cu preponderență în 2022, mai ales ca urmare a războiului din Ucraina.

„Prețurile vor mai crește în perioada următoare, dar mă aștept la o temperare înainte de finalul anului. Ucraina, un important jucător pe piața agro-alimentară, a început să însămânțeze pământul, iar asta e un lucru foarte bun. Sper să vină cereale din Ucraina, deși războiul va mai dura. Dacă va produce această țară, se va tempera inflația, dar nu ne vom întoarce multă vreme la niveluri de genul 2%“, spune Feliciu Paraschiv.

Creșterile actuale de prețuri la alimente îi fac pe oameni să fie mai atenți la acest argument față de ultimii ani marcați de bunăstare, spun retailerii. Mai exact, dacă în ultimii 5-6 ani s-a vorbit de o creștere a puterii de cumpărare și de uptrading ñ orientare către produse mai scumpe -, acum trendul pare a se inversa.

„Nu se vede încă un downtrading la noi în magazine (o orientare spre produse mai ieftine ñ n.red.), dar e clar că oamenii se uită mai atent la preț. Asta face inflația. Nu vedem un downtrading și pentru că a fost o perioadă în care nu s-a găsit mereu la raft toată marfa și atunci oamenii au luat ce au prins. Acum situația s-a liniștit, dar e prematur să vorbim de un trend“, spune un executiv din comerțul modern.

El adaugă că inflația internă e undeva la peste 8%, fapt ce înseamnă de fapt că și coșul de cumpărături al românilor e mai scump. În acest context, din punct de vedere al volumului ñ numărul de produse cumpărate ñ se vede chiar o ușoară scădere.

„Și dacă e să curăț inflația internă, suntem peste anul trecut like for like (fără a ține cont de expansiune ñ n.red.). Asta vine însă din faptul că avem mai mulți clienți, nu din bon, care e un pic mai mic“, explică el. Executivul afirmă că e prematur să afirme dacă avansul numărului de clienți vine din creșterea frecvenței cumpărătorilor deja existenți sau din faptul că a „furat“ de la competiție.

„Volumul de cumpărături a scăzut“, spune și Feliciu Paraschiv. El explică faptul că oamenii scad din cantitatea achiziționată. Spre exemplu, cine anul trecut vopsea 30 de ouă, acum face doar 20. La fel, cine cumpăra patru cozonaci se limitează la trei.

„De asemenea, oamenii renunță la anumite lucruri care nu sunt foarte importante. Spre exemplu, la legume-fructe, renunță la ghimbir sau lime. Totuși, nu renunță la avocado, care în perioada postului a întregistrat cele mai bune cifre istoric. E un produs care devine comun în consum.“

Antreprenorul adaugă că poate observa comportamentul de consum și în rândul angajaților săi, compania având astăzi 400 de salariați, cu 20-30 mai puțini ca anul trecut.

„Am făcut o analiză atentă a numărului de salariați și am decis să operăm o restructurare. Am făcut-o din cauza costurilor la energie care ne-au speriat în decembrie. Pe baza prețurilor de atunci am făcut o previzionare și trebuia să concediem 100-150 de oameni. Între timp, statul a intervenit și a umblat la prețuri, așa că nu au renunat decât la 20-30 de salariați.“

El spune că e vorba de o reașezare a persoanelor pe posturi și de o eliminare a surplusurilor de personal.

„Angajaților noștri le vom mări salariile din mai, pentru că durează până facem actele. De Paște compensăm cu o primă, însă până acum salariații nu au simțit în buzunar o creștere a venitului, în timp ce coșul de cumpărături e mai scump. De asta e mai mic ca număr de articole, pentru că valoarea e aceeași“, cochide el.

De altfel, tot mai multe persoane vorbesc despre faptul că va fi greu pentru salarii să țină pas cu inflația, fapt ce va duce la schimbarea comportamentului de consum pe termen lung. Prețul va redeveni argumentul suprem în achiziții, fapt ce deja începe să se vadă.