Cum ar putea dispărea McDonald`s din România și cine le fură clienții

După doi ani de la intrarea pe piața autohtonă, lanțul de restaurante Subway țintește statutul de cel mai mare lanț de restaurante din România.

“Oamenii au început să fie mai atenți la modul cum este preparată mâncarea și care sunt beneficiile nutriționale ale ingredientelor folosite. Consumatorii sunt preocupați de un stil de viață sănătos care să preîntâmpine perioadele aglomerate de la locurile de muncă. Dacă ar fi să compar marile orașe, precum București, cu restul țării, consumatorii din acestea aleg o masă rapidă în timpul zilei în loc să mănânce la restaurant”, explică Rumen Radev, agent de dezvoltare la Subway România pentru zonele București și Ilfov, unul dintre motivele pentru care piața autohtonă vine în susținerea businessului de tip quick service Subway.

După doi ani de la intrarea în România, brandul american a ajuns la o rețea de 20 de restaurante și se apropie de ținta de 40 propusă la început, cu un ritm de deschidere de aproape un restaurant lunar. Spre deosebire de celelalte lanțuri de restaurante aduse în franciză, modelul de business presupune că fiecare restaurant are în spate un francizat, fiecare local fiind operat de o companie diferită, iar responsabilii de susținerea ritmului fiind agenții de dezvoltare. Rumen Radev este principalul responsabil de dezvoltare a rețelei în zona Bucureșit și Ilfov, după ce a acumulat o o experiență de mai bine de 18 ani în dezvoltarea și implementarea de produse noi și șase ani de experiență în domeniul francizelor.

“Am descoperit potențialul de business al Subway în perioada în care lucram în SUA. Am decis atunci să aduc businessul în țara mea natală, în Bulgaria“, explică el modul cum a luat contact cu brandul american. Împreună cu partenerul său, Ivan Todorov, a obținut licența de franciză pentru primul restaurant Subway din Bulgaria, iar ulterior a primit drepturile de dezvoltare a rețelei în țara natală. După ce au extins rețeaua la 30 de restaurante în aproape patru ani, cei doi au primit aprobarea de a se extinde cu businessul în afara țării. Astfel, anul 2012 a marcat mutarea lui Rumen Radev în România și începutul dezvoltării pe piața locală.

Din experiența de până acum pe piața autohtonă, a observat că investiția inițială pentru deschiderea unui restaurant variază între 100.000 de euro și 150.000 de euro, depinzând de locație și de statutul acesteia. „Mecanismul Subway este simplu și, odată ce ai înțeles modul în care funcționează franciza, este doar o chestiune de timp, investiții și găsirea locației potrivite pentru continuarea extinderii businessului. Cu alte cuvinte, Subway poate fi un business profitabil dacă sunt respectați și înțeleși câțiva pași de bază”, spune Radev, care evită totuși să ofere date concrete referitoare la amortizarea investiției.

Unul dintre principalii pași în ce privește dezvoltarea rețelei și alegerea francizaților îl reprezintă, ca pentru toate businessurile din alimentație, locația viitorului restaurant. “Avem puncte strategice pe care vrem să le acoperim; este important pentru noi să avem restaurante deschise cât mai aproape cu putință de locurile prevăzute în planul de dezvoltare”, explică Radev.

Înainte de deschiderea unui restaurant, reprezentanții companiei analizează aspecte precum traficul și celelalte restaurante aflate în zonă, specificul cartierului și profilul persoanelor care circulă în acesta, criterii care să asigure un flux mare de clienți. În București au fost deschise restaurante care acoperă zonele-cheie, într-un cerc care înconjoară zona centrală a orașului. În ce privește spațiile mai puțin convenționale, Radev oferă exemplul unității deschise recent la Sibiu, în cadrul stației Vestem Petrom, primul Subway drive thru din țară.

Până acum, restaurantele tip tranzit au fost cele mai profitabile, drive thru-ul deschis recent fiind cel care aduce cele mai mari încasări și cele mai mari valori medii pe bon, fiind urmat de restaurantul din incinta Gării de Nord, din București.

Dacă locația este potrivită, francizații intră într-o selecție riguroasă. “Căutăm oameni pasionați de brand și care au încredere că vor avea succes. Ar trebui să aibă cunoștințe importante despre piața în care activează. Apreciem persoanele care sunt bune motivatoare, au cunoștințe de business și awareness. Rapoartele ne oferă o privire generală asupra modului în care funcționează afacerea și aspectele care au nevoie de îmbunătățiri, acesta este motivul pentru care un francizat trebuie să fie un bun comunicator și să aibă abilități de management al afacerii“, descrie Radev profilul partenerilor ideali. După acceptarea cererii de francizare, antreprenorii intră într-un program de training de două săptămâni în SUA în care învață concepte de afaceri, metode de operare și cunoștințe de management de bază, atât prin cursuri teoretice, cât și practice. La finalul celor două săptămâni, fiecare potențial francizat trebuie să treacă un examen pentru a deveni proprietarul unei francize Subway.

Unul dintre cei care au trecut un astfel de examen este Andrei Trifan, agent de dezvoltare pentru zona Vest a țării și proprietarul francizei Subway din Cluj-Napoca, pe care a deschis-o în urmă cu doi ani în cadrul Iulius Mall. După ce a studiat cursurile Facultății de Automatică din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca și cele ale Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, specializarea marketing, din cadrul Universității Babeș-Bolyai, a hotărât să se lanseze în aventura antreprenorială. Astfel, în 2007, când avea 23 de ani,  și-a deschis prima cofetărie. La scurt timp a pus bazele celei de a doua afaceri, în mediul online, prin intermediul căreia vindea jocuri pentru console. A ales să dezvolte businessul de franciză după ce a observat că rețeaua de restaurante se dezvoltase în afara țării în perioada crizei. Contextul economic imprevizibil, evoluția incertă a pieței, precum și perspectiva de amortizare a investiției au fost printre argumentele pentru care a ales franciza.

Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanțat prin fonduri structurale?