Cum am ajuns campionii Europei la creștere economică

Prin comparație, economia zonei euro a crescut cu 0,1%, iar față de aceeași perioadă din 2012 a scăzut cu 0,4%.

În primele două trimestre, creșterea PIB a fost de 1,5%, respectiv 0,5%. Pe primele nouă luni, PIB a crescut cu 2,7%, peste așteptările pieței și ale creditorilor externi (în jur de 2,2% pentru tot anul 2013, cifră care a servit și drept bază de calcul pentru bugetul pe 2014).

“Activitatea în T3 a fost cel mai probabil susținută de recolta agricolă foarte bună a anului, însă măsura acestei contribuții a unei recolte aproape la nivel record va fi cunoscută doar la 4 decembrie, când vor fi difuzate statistici detaliate. Ca atare, cifrele de acum trebuie tratate cu un optimism rezervat”, arată Vlad Muscalu, economist-șef al ING Bank România.

Dincolo de agricultură însă, performanța economică a anului 2013 a avut ca motor principal exporturile. Pe primele nouă luni, exporturile au crescut cu 8,4% la valori exprimate în lei (8,8% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 0,7% în lei (0,3% în euro). În septembrie, exporturile au crescut cu 15,2% la valori exprimate în lei (16,1% exprimate în euro) față de aceeași lună din 2012, iar importurile au avansat cu 3,3% la valori exprimate în lei (4,2% în euro). Ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de mașini și echipamente de transport (42,0% la export și 34,6% la import), relevă INSSE.

Performanța din intervalul iulie-septembrie a venit la pachet cu o ușoară majorare a inflației, care în octombrie a fost de 0,3%, cea mai mare din ultimele opt luni, în timp ce rata anuală a rămas neschimbată la 1,9% – o dovadă, în opinia analiștilor BCR, că dezinflația susținută de recolta abundentă a anului ar putea fi amenințată în următoarele luni. Noua prognoză de inflație a BCR este 2% pentru decembrie. “Recent anunțatele majorări ale accizelor pentru combustibili și tutun și introducerea unei noi accize de 7 eurocenți/litru pentru benzină, în ianuarie 2014, va pune presiune pe inflația anului care vine. În absența acestor măsuri fiscale, inflația ar fi scăzut până la 1% în ianuarie-februarie 2014”, estimează Eugen Șinca, economist al BCR.

|n privin]a sus]inerii economiei cu bani publici, proiectul de buget pentru 2014, care urmează să intre în dezbaterea Parlamentului, prevede creșterea cheltuielilor totale cu 3,41%, la 119 mld. lei, și a veniturilor cu 4,8%, la 101 mld. lei. Cele mai importante lucrări de infrastructură prevăzute pentru anul viitor sunt 9 proiecte de autostrăzi, reabilitări de căi ferate, reabilitarea părții sudice a litoralului, proiectul de lasere de la Turnu-Măgurele, consolidarea Teatrului Național și liniile de metrou Drumul Taberei și Otopeni.

Mai mulți bani decât anul acesta vor primi Ministerul Dezvoltării, MApN, Munca, Agricultura, Educația, Transporturile, în timp ce bugetul CNAS va fi mai mic cu 0,14%. ANI, SIE, SPP, STS, CSM vor primi alocări mai mici, iar SRI, CCR și Președinția vor primi alocări mai mari. În 2014, România va contribui la bugetul UE cu 1,58 mld. euro și va primi de la UE 8,6 mld. euro.