Cum ajută Rusia la renașterea NATO

Revigorarea Alianței Atlanticului de Nord a început, într-adevăr, și continuă în ritm tot mai alert: președintele Barack Obama a cerut Congresului să aprobe cheltuieli de 1 mld. euro pentru suplimentarea prezenței de forțe aeriene, terestre și navale americane în Europa de Est și sa plecat la Varșovia pentru o întâlnire cu liderii regionali, pe care i-a asigurat că securitatea aliaților europeni e “sacrosanctă” pentru SUA.

Secretarul apărării, Chuck Hagel, a sosit și el la Bruxelles, spre a critica o dată în plus reducerea cheltuielilor militare de către europeni (la ora actuală, dintre cele 28 de țări NATO, numai 4 – SUA, Marea Britanie, Grecia și Estonia – ajung la sau depășesc pragul de 2% din PIB cheltuieli militare cerut de NATO) și spre a afirma că acțiunile Rusiei în raport cu Ucraina sunt “cea mai directă și semnificativă amenințare la adresa securității europene de la finele Războiului Rece”. Hagel s-a deplasat apoi la Constanța, spre a întâmpina personal crucișătorul lansator de rachete USS Vella Gulf, mobilizat în Marea Neagră pentru operațiuni de securitate maritimă.

BBC comentează că noua ofensivă a SUA în Europa de Est este și o reacție la faptul că dezvoltarea cu precădere a relațiilor cu țările din Asia i-a făcut pe unii dintre est-europeni să se simtă cam neglijați de America în ultimii ani. Precaută însă, Casa Albă a comunicat că “European Reasurrance Initiative”,  cum a numit Obama planul de creștere a prezenței armate în Europa de Est, “nu se va face pe seama altor priorități în domeniul apărării, cum ar fi angajamentul în Asia-Pacific”.

Pentru România, perspectiva este deocamdată ca la sfârșitul lunii iunie să fie retrase batalioanele de manevră din Afganistan, astfel încât în zonă nu vor mai rămâne trupe combatante românești, ci doar militari care se vor ocupa de instruirea militarilor afgani și de paza aeroportului din Kandahar, a anunțat Mircea Dușa, ministrul apărării. În schimb, cu ocazia apropiatei rectificări bugetare, sumele alocate pentru armată vor crește cu 700 mil. lei, ca răspuns la apelurile insistente din ultima vreme ale conducerii NATO în sensul majorării sumelor alocate pentru apărare de către statele membre. Aceasta înseamnă creșterea ponderii cheltuielilor militare în PIB la 1,51%, foarte aproape de nivelul de 2% din PIB cerut de NATO și pe care România își propune să-l atingă în 2016.