Cum abilitatea de a digera laptele i-a îmbogățit pe europeni

Justin Cook de la Universitatea din California, Merced, a folosit date despre fluxurile de populație migratoare pentru a estima compoziția etnică a 108 țări din Africa, Asia și Europa în 1500. Apoi el estimează care este proporția populației care putea digera laptele, utilizând date despre toleranța la lactoză și a găsit că țările din vestul europei aveau o rată a toleranței la lactoză foarte ridicată (96% Suedia), iar cele mai scăzute rate au fost găsite în țările sub-sahariene din Africa și în țările din Asia de Sud-Est.

Conform teoriei, oamenii care puteau digera laptele au folosit resursele mai eficient decât cei care nu puteau digera laptele. Practic, ei puteau extrage energie lichidă de la animale, în plus față de lână, carne etc. Mai mult, laptele i-ar fi ajutat pe europeni cu grăsimi benefice, proteine, vitamine și minerale, reducând astfel bolile de care sufereau la vremea respectivă. De asemenea, dacă laptele era folosit pentru hrănirea bebelușului acesta putea fi înțărcat mai devreme, astfel reducând timpul între nașteri.

Societățile care consumau lapte erau mai dense, ceea ce înseamnă că și creșterea era accelerată deoarece era mai ușor dezvoltarea infrastructurii, aplicării legilor etc. Orașele se dezvoltă, iar muncitorii se pot specializa și apar astfel tehnologii ce pot ajuta dezvoltarea societăților.