Cum a schimbat recesiunea viața programatorilor

“Dacă am zece mii de lei, pot să văd criza în două feluri: ce-aș putea face ca după ce se termină criza să devină o sută de mii de lei sau ce mă fac să am la finalul crizei măcar zece mii.” Cam așa rezumă Florin Talpeș, fondatorul companiei Softwin, cele două moduri în care gândește programatorul în 2011. Omul care a pus bazele furnizorului de soluții de securitate IT Bitdefender, cu o cotă de piață de peste 30% în România și circa 2% la nivel mondial, remarcă faptul că până în octombrie 2008 exista un dezechilibru între cererea de programatori din partea companiilor și oferta din piață. Astăzi, spune creatorul Bitdefender, situația este similară. Criza economică a avut totuși un efect asupra vieții de zi cu zi a IT-istului român, dar unul mai mult psihologic. Mai exact, în momente de criză, unii o abordează ca pe o oportunitate și deci își asumă riscuri, alții privesc criza ca pe o amenințare și devin mai prudenți.

“În lumea programatorilor am constatat că sentimentul de incertitudine a creat o ancorare mai mare.” Astfel, până acum trei ani programatorii erau mai dispuși să se disloce dintr-un loc în altul, însă acum fenomenul migrației a scăzut. “Dacă le dădeai ceva apetisant în 2008 și le dai același lucru acum, șansele de reușită în a-i recruta sunt mai mici.” Motivul: mulți programatori au devenit mai conservatori pentru că sentimentul de incertitudine privind viitorul companiei la care s-ar angaja îi face mai vulnerabili. “Este un efect pur psihologic pentru că realitatea e construită de fapt din percepții”, spune Talpeș. Tocmai nesiguranța i-a determinat pe cei mai mulți să rămână la locul de muncă în care i-a surprins recesiunea și să nu mai riște nimic, chiar dacă nevoia de programatori este în continuare la fel de mare. Deși afectate de vremurile economice mai dificile, industria IT a fost mai rezistentă decât alte piețe care s-au prăbușit la jumătate sau chiar la un sfert față de anii 2007-2008. Afacerile din tehnologie au crescut constant, iar prestigiul României – de loc cu oameni de foarte bună calitate și de două-trei ori mai ieftini – s-a apreciat. Investițiile străine în noi centre de dezvoltare au fost chiar accelerate de avantajul costurilor mai mici.

Întrebat dacă unui programator i-ar fi mai bine în România sau nu, creatorul Bitdefender spune că emigrația în IT a fost mai degrabă un fenomen specific sfârșitului anilor ’90, când 40% dintre absolvenții de automatică lucrau, în doar doi ani de la absolvire, în afara țării. Criza dot.com din 2001 a oprit fenomenul, iar alături de investițiile din IT de după anul 2000, a creat alternativa locală. “Dacă ești un programator foarte bun, după nici un an de zile ajungi să câștigi 1.000 de euro pe lună. În câte domenii se mai întâmplă asta?”, se întreabă Talpeș.

Una peste alta, avantajul slujbei de programator e că poate să lucreze oriunde. În viziunea sa, atuul principal al României e că oferă totuși un mediu cultural pe care îl cunoaștem. “Dacă simți că în jurul tău e multă minciună, dacă simți că în jurul tău corupția curge pe pereți, dacă simți că atunci când vrei să faci ceva, o iei peste față, dacă performanța nu e gratificată, poate decizia e că vrei să trăiești în altă parte”, explică Talpeș. Circa 8-10.000 de absolvenți de științe asemănătoare informaticii ies anual de pe băncile universităților, iar cererea e în medie cu 20-30% mai mare. Ritmul este însă extrem de dinamic. Intrarea unei companii pe piața din România poate debalansa rapid raportul dintre cerere și ofertă, dat fiind că nevoia de sute sau mii de angajați poate apărea peste noapte. Fenomenul se întâmplă în continuare, imun la problemele economice ale României, ba chiar stimulat de faptul că numărul de oportunități a crescut. Talpeș spune că programatorii pot avea chiar în România un microclimat de lucru extrem de competitiv, dar în afara orelor de serviciu contează și ce se întâmplă la nivel de societate – “dacă acele lucruri te otrăvesc, atunci ești practic împins să părăsești țara”.