Cum a revigorat Putin idea extinderii Uniunii Europene fără să vrea

Extinderea Uniunii Europene a fost mereu o idee controversată pentru cei care iau deciziile la Bruxelles. Acum însă, Bruxellesul are un nou interes în această direcție. Care sunt țările ale căror steaguri ar putea să fluture în viitor în fața instituțiilor cheie ale UE?

Acum douăzeci de ani, la întâlnirea de la Salonic dintre liderii UE și liderii țărilor din fosta Iugoslavie, se declara că  „viitorul Peninsulei Balcanice se afla în Uniunea Europeană”. Un an mai târziu UE a înregistrat cea mai mare extindere din istoria sa, prin aderarea Ciprului, Republicii Cehe, Poloniei, Slovaciei, Ungariei, Sloveniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei.

Dar de atunci numai trei țări, Bulgaria, România și Croația, au mai aderat la Uniune.

În Balcanii de vest, Serbia, Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, și Macedonia de Nord sunt de mult timp blocate într-o stare de așteptare din cauza mai multor factori cum ar fi starea politică, disputele teritoriale saua neînțelegerile asupra numelui țării. Ca să nu mai vorbim de Turcia, care are statutul de stat candidat încă din 1999. Un articol amplu publicat de Financial Times vorbește despre țările care s-ar putea alătura în viitor UE, în condițiile în care acum, după mulți ani, la Bruxelles se discută din nou despre extinderea Uniunii, de data aceasta cu șanse reale la rezultate vizibile. Schimbarea este încă una dintre consecințele  invaziei Ucrainei de către Rusia lui Vladimir Putin.

În 2022, Consiliul European a acordat statutul de stat candidat Ucrainei, Bosniei și Republici Moldova. În același an, Georgia a solicitat statut de țară candidată. Ucraina și Moldova sunt țări vitale pentru planul UE de protejare împotriva Rusiei. În același timp, unele țări membre sunt reticente în fața ideii de extindere, invocând posibilul impact economic și politic asupra Uniunii. Mulți arată către Ungaria, și într-o măsură mai mică înspre Polonia, drept exemple că țările Europene încă sunt susceptibile forțelor antidemocratice.

În același timp, la Bruxelles mulți consideră că România și Bulgaria nu erau pregătite în 2007 să facă parte din Uniune. Unii oficiali au subliniat, de asemenea, că dacă Ucraina devine stat membru, atunci centrul UE se va schimba. Chiar de la începuturile organizației care în timp avea să devină Uniunea Europeană, Germania și Franța au fost mereu țările cu cea mai multă influență. Aderarea Ucrainei ar adăuga încă un membru în estul Europei, ceea ce ar însemna o schimbare a balanței puterii în Uniune. Mai exact, într-un asemenea scenariu, statele din estul Europei cum ar fi Polonia, Lituania, România, Ucraina, ar deveni mult mai importante și ar putea contrabalansa influențele germano-franceze.

Extinderea UE se mai lovește si de existența câtorva  așa-numite „Frozen Conflicts” (conflicte înghețate n.red), zone de conflict în care nu mai sunt ostilități militare, dar nu s-a încheiat un tratat de pace. Regiunea Transnistria din Republica Moldova și regiunile Abhazia și Osetia de sud din Georgia, care sunt toate susținute de Rusia, sunt exemple în acest sens. Totuși, pe de altă parte, în 2004 s-a acceptat aderarea Ciprului la UE, deși treimea de nord a insulei se află sub ocupație turcească, deci se poate spune că Uniunea deja a stabilit un precedent că existența unui conflict într-o țară nu înseamnă ca aceasta nu poate adera la Uniune.

În zona Balcanică mai există însă și alte probleme. În Bosnia și Herțegovina încă se simt efectele războiului din 1992 -1995, iar minoritatea sârbă uneori declară că își dorește separarea față de partea bosniaco croata. Aderarea Macedoniei de Nord este blocată de către Bulgaria, care susține că nord macedonenii sunt de fapt bulgari. Serbia se confrunta cu situația din Kosovo, iar violențele recente au arătat că acolo conflictul nu pare a dispărea în curând.

În ciuda tuturor acestor factori, se pare însă că Bruxellesul are de gând să considere abaterea de la regulă privind extinderea Uniunii Europene. „Trebuie să fim mai onești și mai generoși” spunea un oficial al Uniunii. Este anticipat că la timpul potrivit Ucraina va atinge cele șapte reforme care îi sau sau stabilit anul trecut pentru a începe negocierile de ascensiune. Dacă, cum devine din ce în ce mai probabil, Rusia este forțată să se retragă din Ucraina atunci va devenii mult mai dificil pentru Moscova să susțină separatiști din Moldova și Georgia.

Un asemenea scenariu ar prezenta oportunități de a încheia conflictele din aceste țări. O oportunitate importantă s-a ivit și pentru Bosnia și Herțegovina. Acum că are statutul de stat candidat, Bosnia are oportunitatea să efectueze reforme importante care o vor aduce mai în linie cu cerințele de a aderare la Uniune. Situația în Serbia rămâne complicată totuși. Belgradul mereu a fost considerat drept cel mai apropiat aliat al Moscovei din regiunea Balcanică și mereu a privit UE cu scepticism. Însa în ultimele luni Serbia, condusă de controversatul președinte Alexander Vucic, a început să pivoteze încetul cu încetul spre vest și spre UE, dar discuțiile dintre cele două tabere încă se impotmolesc la problema Kosovei.

Ce se va întâmpla în următoarea perioadă de timp este foarte greu de precizat. Poate țările din Balcanii de vest se vor alătura României, Bulgariei, Greciei, Sloveniei și Croației ca state membre ale UE din Balcani. Poate Moldova și Ucraina vor adera la Uniune mai repede decât se așteaptă mulți, iar poate UE ar căpăta prin Georgia cel mai estic stat membru la munții Caucaz. Poate va adera în sfârșit și Turcia la UE astfel încheind saga acestea care a durat mult prea mult.   

Tradus și adaptat de Vlad Nedelcu