Cum a reușit un profesor din România sa construiască o afacere de peste 30 milioane de euro. El a reușit deși s-a luptat cu toti giganții străini de pe piață

Începutul anilor 2000 l-a prins pe Andrei Cruceru la catedra de fizică a Universității Politehnica din București. Un an mai târziu, renunța la cariera academică pentru a-și croi drum în industria IT. Când a acumulat suficientă experiență, a decis să pună bazele propriei companii, un business autohton cu venituri anuale de peste 30 de milioane de euro. Ce formulă a găsit pentru a ține piept competiției acerbe venite din partea giganților internaționali?

Am mizat întotdeauna pe calitatea oamenilor în toate deciziile pe care le-am luat, iar experiența mi-a confirmat că am procedat corect. Nicio idee nu are șanse de reușită dacă nu se ia in calcul factorul uman. Cred că se uită prea des acest adevăr elementar”, susține Andrei Cruceru, CEO, Metaminds, fostă Nova Tech Integrated Solution. El consideră că mai ales în domeniul în care activează – tehnologia informației cu accent pe securitatea cibernetică –, „de multe ori perceput ca fiind depersonalizat și foarte abstract”, strategia, soluțiile și implementarea trebuie să se construiască având elementul uman în centrul preocupărilor. „Tehnologia trebuie pusă în serviciul oamenilor, nu invers.” 

Pornit în 2015, businessul a ajuns, în primii cinci ani, la o cifră de afaceri de 156 de milioane de lei (potrivit informațiilor disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice), fiind inclus de FT în clasamentul din 2020 și 2021 al celor mai performante 1.000 de companii din Europa din punct de vedere al ritmului de creștere. Metaminds are o echipă de 47 de angajați, a ajuns anul trecut la venituri de 179,5 milioane de lei, iar principalii clienți vin atât din sectorul public cât și din cel privat, în special din industria financiar-bancară, utilități, energie și telecomunicații. În plină criză sanitară, compania nu a dus lipsă de activitate, pe fondul unui ritm accelerat de cerere de soluții, pandemia acutizând nevoia de digitalizare în instituții și companii care nu făcuseră progrese în acest sens până atunci.

Nici provocările nu au lipsit. Dintre acestea, Cruceru enumeră: găsirea unor soluții viabile care să poată fi implementate pe sisteme/infrastructuri nu întotdeauna aduse la zi; atragerea de resurse umane „în contextul în care, ca angajator, concurezi cu giganți IT precum Google, Amazon, Oracle, IBM, Microsoft, HP”; creșterea vulnerabilităților, provocată de apariția unor noi suprafețe de atacuri cibernetice odată cu introducerea muncii de la distanță și o mai mare accesare a soluțiilor de tip cloud; creșterea, diversificarea și sofisticarea metodelor de atac cibernetic la adresa organizațiilor, dar și întârzierile de livrare de la furnizori, provocate de criza lanțurilor de aprovizionare la nivel global.

Nevoia unui parteneriat funcțional

În comparație cu toate celelate state europene, și accentuează cuvântul „toate”, antreprenorul consideră că în România elementul decisiv, dar și cel mai vulnerabil, îl reprezintă modul în care evoluează – sau nu –  proiectele IT în parteneriatele de tip public-privat – ca parte din prioritățile naționale – cu scopul dezvoltării infrastructurii digitale și a sistemelor de comunicare asociate. El susține că și sectorul public are, în continuare, un mare potențial în zona implementării de proiecte de amploare, amintind de analiza făcută pentru „Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare”, care constată „în continuare grava lipsă de capacitate administrativă de a interacționa digital cu cetățenii și companiile și, ca element central, lipsa de interoperabilitate a sistemelor IT”. Iar aceasta, adaugă el, este doar una din marile lacune ale infrastructurii publice, pe lângă lipsa de digitalizare a sistemului educațional, a celui medical sau cultural. „Este suficient să ne uităm la raportul DESI (indicele economiei și societății digitale – n. red.) al Comisiei Europene de la finalul lui 2021 ca să vedem că România este pe ultimul loc, sub valorile din 2020, în ceea ce privește indicatorii de bază la nivel de progres digital: capital uman, conectivitate, integrarea tehnologiilor digitale, servicii publice digitalizate. Mi-aș dori ca autoritățile responsabile să gestioneze deblocarea acestei situații, să fie conștiente de urgența cu care se impun măsuri.” Acest lucru nu va fi posibil fără un parteneriat funcțional cu sectorul IT&C, atrage atenția Andrei Cruceru. „Devine un fenomen agravant, pentru că factorul de competitivitate economică al unei țări este direct proporțional cu nivelul său de evoluție digitală. În România există companii cu înaltă expertiză în domeniu, care pot rezolva într-o foarte mare proporție aceste lacune. Din păcate, această expertiză nu este accesată suficient.” Executivul spune că oportunitatea uriașă este oferită de bugetele care vin pe filiera fondurilor europene – PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență – n. red.) și Exercițiul Financiar 2021-2027. „Mi-aș dori ca în 2022 să avem disponibile pârghiile și mecanismele care să demareze acest exercițiu amplu de absorbție de fonduri. Să începem să concretizăm această resursă financiară în infrastructuri de servicii digitale performante și interconectate de pe urma cărora să beneficiem toți, cetățeni și companii.”

Carte de vizită Andrei Cruceru, CEO, Metaminds

♦Œ Este absolvent al Facultății de Fizică din cadrul Universității București și al Facultății de Economie Generală din cadrul ASE și deține o diplomă de masterat în biofizică;

♦ A fost asistent universitar la Universitatea Politehnica din București, catedra de Fizică, unde a predat circa patru ani;

Ž♦ A activat timp de un deceniu și jumătate în departamentele de vânzări ale companiilor IBM România, HP România și Asesoft Technologies;

♦ În 2015 a fondat Nova Tech Integrated Solution, actuala Metaminds;

♦ Este pasionat de sport, în special de tenis.

CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL