Cum a reușit o tânără româncă să dezvolte un business profitabil în plină criza. ”Domeniul nu a fost atât de lovit sau afectat de criză precum altele“
V for Vintage, un nume cunoscut în universul creativ al modei autohtone, este un târg local de design și cultură vintage, unde tinerii designeri aspiră să-și expună colecțiile și să creeze o relație personală cu clienții finali. Laura Călin a pus bazele acestui concept în urmă cu mai bine de nouă ani și a ajuns astăzi la o cifră de afaceri de 200.000 de euro.
Pe vremea când designerii ”păreau inabordabili, inaccesibili“ și puteau fi găsiți doar în showroomuri, online, la televizor sau pe catwalk, Laurei Călin, fondatoarea V for Vintage, i-a venit ideea acestei afaceri. ”Am vrut să creăm o apropiere, să-i împrietenim cu posibilii clienți. Așa am pus bazele unui spațiu prietenos în care pe parcursul a două zile publicul să îi poată cunoaște personal pe designeri, nu neapărat să le vadă colecțiile, pe care le putea vedea online sau în alte locuri“, explică Laura Călin.
Pe de altă parte, povestește ea, a luat în calcul și nevoia designerilor de a deveni cunoscuți. Practic, proiectul a fost un răspuns la o nevoie existentă pe piață, consideră fondatoarea. Primul eveniment a avut loc în urmă cu nouă ani, iar antreprenoarea a investit circa 5.000 de euro. Nu știa pe atunci dacă va fi o singură ediție sau o va repeta, dar a avut rezultate mai bune decât se aștepta; în anul care a urmat a organizat două ediții – toamna și primăvara, ritm pe care l-a păstrat. Mai nou, organizează și ediția de Crăciun. La început se înscriau la târg circa 50 de designeri, însă numărul lor a ajuns în prezent la 100; ei plătesc o taxă de participare de 350 de euro pentru un stand.
Totuși, nu poate participa chiar oricine, iar selecția se face în funcție de anumite punctaje stabilite de un juriu specializat pe baza aplicațiilor trimise de designeri. Mai întâi V for Vintage stabilește o temă pentru ediția respectivă; spre exemplu, pentru ediția ce a avut loc în al doilea weekend din noiembrie tema aleasă este ”Venus and the boy“, cu trimitere la ideea de unisex, de fluidizare a genurilor. Ulterior, designerii creează o colecție capsulă, de zece piese, cu care se înscriu la târg pe baza unui formular, ce ajunge la juriu. Dacă aplicația respectivă trece de un anumit punctaj, designerul este admis la târg. O mare parte dintre cei care vin pentru prima dată se întorc la edițiile următoare, iar alții s-au consacrat de-a lungul timpului și au ajuns nume cunoscute în domeniu, precum Andreea Bădală, fondatoarea Murmur, care s-a aflat și în juriu la cea mai recentă ediție.

”Sunt alții la început de drum care vor să vadă cum este, târgul fiindpentru ei un test, să vadă cum îi primește publicul. Mai întâi vin ca studenți, apoi au nevoie de continuitate, de expunere repetată. Mergi o dată, de două ori, publicul te învață, chiar dacă noi ne adresăm clientului final“, spune Laura Călin. Iar studenții sunt scutiți de plata taxei de înscriere. V for Vintage colaborează cu facultățile de profil din București, Timișoara și Cluj, unde profesorii universitari încurajează și trimit studenții în urma unei trieri interne. ”E un test al lor pentru a vedea dacă produsele lor pot fi vandabile, că reușesc să ajungă în piață, să se întrețină din ceea ce fac. Este primul lor contact cu publicul“, adaugă ea. La fiecare ediție participă în jur de 100 de studenți, iar portofoliile lor sunt trimise de profesori către V for Vintage înainte de lansarea evenimentului.
Proiectul V for Vintage a fost lansat chiar când criza economică începea să-și facă simțită prezența în România, însă proiectul a evoluat nestingherit. Motivele sunt simple, spune Laura Călin: ”Domeniul acesta nu a fost atât de lovit sau afectat de criză precum altele“. Pur și simplu, povestește ea, i-a venit ideea acestui târg, ”era o nevoie în piață, m-am bazat pe curiozitatea comunității și a funcționat“. Pe de altă parte, un atu este și faptul că V for Vintage nu este doar despre shopping, ci este mai mult un eveniment social. ”Cumperi, nu cumperi, mergi acolo cu prietenii, stai la o cafea, socializezi, îți faci poze, fără nicio presiune“, spune antreprenoarea.
Iar cifrele demonstează interesul oamenilor pentru eveniment: câteva mii de vizitatori în două zile. Biletele de intrare la târg reprezintă, de altfel, o sursă de venituri, pe lângă taxele de participare ale designerilor și sponsorizări. Cel mai mare cost, de la început și până în prezent, este cu spațiul de desfășurare a târgului, care s-a schimbat de-a lungul timpului datorită creșterii numărului de participanți. De asemenea, creșterea numărului de colaboratori a generat un avans al costurilor, în condițiile în care echipa permanentă este formată din trei oameni, iar în jurul târgului lucrează pentru eveniment circa 20 de persoane. ”Îmi place să lucrez în echipă. Sunt un inițiator de proiect, dar pe de altă parte cred că nu am lucrat singură niciodată. Două creiere lucrează mai bine decât unul, trei mai bine decât două“, consideră Laura Călin. În general, investițiile au crescut de la an la an, ajungând acum la 25.000 de euro, adică de cinci ori mai mari decât în 2008. Și cifra de afaceri crește de la an la an, în medie cu 20%, iar anul trecut a ajuns la aproximativ 200.000 de euro.
Antreprenoarea a pus recent bazele unei platforme online ce unește designerii cu publicul în online, ”exact ceea ce am făcut cu târgul, platfoma face în online“. Prin intermediul Design FEED, publicul poate vedea colecțiile și poate lua legătura cu creatorii acestora, deoarece se găsesc și datele de contact ale designerilor. 50 de designeri sunt deja înscriși pe platformă, taxa fiind de 50 de euro. ”Anul acesta promovăm platforma doar în România, însă de anul viitor sau peste doi ani vrem să trecem la nivel internațional“, spune antreprenoarea.