Cum a plecat guvernul Boc - de la A la Z

Premierul Emil Boc i-a anunțat, luni, 6 februarie 2012, pe miniștri cabinetului său că a decis să depună mandatul Guvernului. “Am depus mandatul deoarece nu mă agăț de putere, pentru mine contează mai puțin dacă mai rămân în funcție câteva luni, până la alegerile din noiembrie. Am luat decizia de a depune mandatul Guvernului pentru a detensiona situația politică și socială din țară, dar și pentru a nu pierde ceea ce românii au câștigat: stabilitatea economică a țării”, a spus Boc.

Plecarea lui Arafat.

Demisia premierului Emil Boc venea la mai puțin de o lună după ce mii de oameni din mai multe orașe ale țării au început să protesteze în stradă, pornind de la plecarea din sistem, de luni, 9 ianuarie, a subsecretarului de stat, dr. Raed Arafat, ca urmare a conflictului public cu președintele României, Traian Băsescu, pe seama noului pachet legislativ de reformare a sistemului public de sănătate. Potrivit spuselor președintelui, Raed Arafat avea puncte de vedere “stângiste” și trasmitea populației prin intermediul televiziunilor mesaje “mincinoase și incorecte”. Disputa dintre Traian Băsescu și Raed Arafat a pornit de la noua lege a sănătății în ce privește funcționarea sistemului de urgență. Așa cum spunea subsecretarul de stat, noua formă a legii permite o concurență pe fondurile publice între actualul sector public, limitat la capitolul fonduri, și mai multe firme nou-apărute. Practic, dintr-un buget similar ca și valoare ar urma să fie finanțate mai multe entități, deci, în timp, legea va micșora sectorul public de intervenție, va impacta unitățile de primiri urgențe, SMURD și Ambulanța, în sensul în care vor fi treptat înlocuite. De cealaltă parte, președintele Băsescu susținea că nu numai statul trebuie să fie implicat în sistemul de urgență.

Debutul protestelor și pașii înapoi.

Protestele au debutat la Târgu-Mureș, în scurt timp extinzându-se, în grupuri de sute de persoane care cereau demisia premierului și a președintelui, în Capitală și marile orașe ale țării. Guvernul României a încercat marți, 18 ianuarie, un gest de calmare a protestatarilor, reintegrându-l, după cinci zile de proteste, pe Raed Arafat în funcția sa din Ministerul Sănătății, dar manifestațiile au continuat în țară, arătând că exasperarea socială a atins un prag critic, după cum comenta presa internațională la acea vreme. “Fostul subsecretar de stat în Ministerul Sănătății Raed Arafat este binevenit să revină în minister sau să participe la elaborarea noului proiect de lege privind sănătatea în cadrul comisiei care va fi formată în acest sens, dacă va dori acest lucru”, declara premierul Emil Boc.
“Alegeri anticipate” a fost revendicarea cea mai mediatizată în online în timpul protestelor de stradă începute în luna ianuarie, pe următoarele două locuri situându-se “Jos Băsescu” și “Demisia președintelui”, potrivit unei analize realizate de Mediafax Monitorizare.

Postarea intitulată “Opoziția socialistă a trecut în sfârșit la fapte”, în care Teodor Baconschi a folosit exprimarea “mahalaua ineptă” cu referire la protestarii din Piața Universității, a cauzat demiterea acestuia, luni, 23 ianuarie. Două zile mai târziu, senatorul PDL Iulian Urban demisiona din partid, după un mesaj postat pe blogul personal, care începea cu “Bravo Băsescu” și se intitula “Mentalitate de viermi care nu vor absolut nimic, dar se plâng de tot ce-i înconjoară”.
Pe fondul protestelor organizate în ultimele zile în București și alte orașe ale țării, în care una dintre revendicările formulate vizează eliminarea taxei auto, coaliția guvernamentală decidea să suspende până la 1 ianuarie 2013 taxa de primă vânzare, cu explicația că proprietarii de mașini vechi trebuie să beneficieze de timp suplimentar pentru a vinde autovehiculele.

“Intervenția cu românii” și comasarea neconstituțională.

Președintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, 25 ianuarie, că poporul român și-a făcut datoria în fața crizei, suportând multe măsuri de austeritate, fiind acum rândul politicienilor să asigure stabilitatea țării. Președintele a făcut un apel la responsabilitate din partea clasei politice, afirmând că, dacă politicienii vor asigura stabilitatea, România va depăși criza. “Poporul și-a făcut datoria, a fost supus proceselor de austeritate care, desigur, au fost aplicate și politicienilor, dar la ei s-a simțit mult mai puțin decât la omul care avea un salariu de zece milioane. Deci poporul și-a făcut datoria cu privire la trecerea prin criză, suportând o austeritate severă. De data aceasta este rândul politicienilor să asigure stabilitatea țării și continuarea proceselor de reformă. Fără stabilitate vă asigur că nu avem nicio șansă”, declara Băsescu.
Președintele Băsescu a vrut să reintre în sinergie cu poporul supărat printr-un discurs despre starea națiunii, în care n-a lăsat din brațe ceea ce numește “modernizarea” și a dat lecții solemne politicienilor, ignorând grațios că el însuși este luat cu ardoare drept model de o seamă dintre ei, comenta într-un editorial Indira Crasnea, jurnalist în cadrul agenției de presă Mediafax.

În aceeași zi, comasarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale cu cele parlamentare fusese declarată neconstituțională, potrivit deciziei Curții Constituționale care a admis astfel sesizarea USL. Miniștrii au întrerupt ședința de miercuri a Guvernului pentru a discuta despre decizia Curții Constituționale. Europarlamentarul PDL Cristian Preda considera, în ziua următoare, că Traian Băsescu a avut “o atitudine prezidențială” i și “a lăsat să se înțeleagă că vor urma decizii instituționale importante, odată cu reluarea activității Parlamentului”, dar care, în opinia sa, nu se pot materializa înainte de încheierea misiunii FMI.

Demisia cabinetului Boc.

Misiunea comună FMI-CE-Banca Mondială a decis revizuirea în sus a proiecției de creștere economică pentru 2011, la circa 2,5% și a părăsit România, duminică, 5 februarie. Cu USL intrată în grevă parlamentară până la alegeri, premierul decidea în ziua următoare să depună mandatul Guvernului.

Mai jos, prezentăm câteva dintre cele mai relevante reacții:
Traian Băsescu, președintele României: Încă din luna decembrie am avut discuții cu premierul cu privire la depunerea mandatului. Decizia a fost amânată din motive de interes național. S-a constatat că ar fi fost foarte greu să avem în a doua parte a lunii decembrie o majoritate parlamentară sigură
Anca Boagiu, ministru al Transporturilor: Este important că Guvernul a luat o decizie de maximă responsabilitate pentru România
Sulfina Barbu, ministru al Muncii: Cu siguranță, Emil Boc nu își pierde susținerea la șefia PDL
Ion Iliescu, președinte de onoare al PSD: Demisia Guvernului, un prim pas realist. E nevoie de guvern tehnocrat și anticipate
Victor Ponta, președinte PSD, co-președinte USL: Demisia lui Boc – primul pas spre anticipate. Suntem deschiși pentru o formulă responsabilă
Crin Antonescu, președinte PNL, co-președinte USL: Plecarea Guvernului Boc, un prim pas către soluționarea crizei politice
Kelemen Hunor, președinte UDMR: Demisia a fost decizia personală a lui Boc. Vom discuta cu Băsescu și cu celelalte partide
Gheorghe Ialomițianu, ministru al Finanțelor: Decizia premierului, după consultări cu colegii, trebuie respectată
Elena Udrea, ministrul al Dezvoltării Regionale și Turismului: E nevoie de un nou guvern mai popular și suficient de credibil pe plan internațional
Flutur: Demisia anunțată de Emil Boc, un act de responsabilitate
Theodor Stolojan, liderul europarlamentarilor PDL: Curat românesc – dacă ceva merge, atunci trebuie schimbat
Jeffrey Franks, șeful misiunii FMI în România: Acordul cu România va continua

Premierul a amintit odată cu anunțul demisiei că, pentru anul trecut, România a înregistrat, după doi ani de criză, o creștere economică de aproxmativ 2,5%, una dintre cele mai mari din UE, și că pentru acest an Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional apreciază că România va avea o creștere economică mai mare decât cea din zona euro. Reducerea inflației la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, un curs valutar stabil și menținerea sub control a datoriei publice și a deficitului bugetar au fost alți factori prezentați de premier drept efecte ale măsurilor economice corecte dispuse de Guvern în mandatul său. Boc mai a susținut că nu există un risc de neplată a salariilor și pensiilor și că stabilitatea economică înseamnă șansa pentru viitorul apropiat de creștere a salariilor și pensiilor.

Președintele Traian Băsescu a luat act, în aceeași zi, de demisia lui Emil Boc din funcția de prim-ministru și a semnat decretul de numire a lui Cătălin Marian Predoiu ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuțiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Demisia premierului Emil Boc s-ar putea dovedi o “manevră politică disperată” orchestrată de președintele Traian Băsescu, scria blogul Financial Times, într-un material cu titlul “România: Băsescu aruncă zarurile”.

Mecanismul constituțional de învestire a noului Guvern.

Articolul 85
(1) Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
Articolul 89
(1) După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
Articolul 103
(1) Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
(2) Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului.
(3) Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor.
Articolul 107
(1) Primul-ministru conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuțiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputaților sau Senatului rapoarte și declarații cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.
(2) Președintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru.

Consultările și votul.

Reprezentanții partidelor politice au intrat luni, 6 februarie, la consultări cu președintele României, iar propunerea președintelui a fost cea a șefului Serviciului de Informații Externe și fostului ministru de externe, Mihai-Răzvan Ungureanu. Ulterior, Băsescu a început să discute cu partidele din coaliție pentru formarea Cabinetului. Președintele Traian Băsescu a semnat, joi, decretul de numire în funcție pentru Cabinetul condus de premierul Mihai Răzvan Ungureanu. Decretul pentru numirea Guvernului României, în următoarea componență: Mihai-Răzvan Ungureanu, Prim-Ministru; Markó Béla,Viceprim-Ministru; Gabriel Berca, Ministrul Administrației și Internelor; Bogdan Alexandru Drăgoi, Ministrul Finanțelor Publice; Lucian Nicolae Bode, Ministrul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri; Cristian Diaconescu, Ministrul Afacerilor Externe; Alexandru Nazare, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii; Borbély Laszló, Ministrul Mediului și Pădurilor; Cristian Petrescu, Ministrul Dezvoltării Regionale și Turismului; Gabriel Oprea, Ministrul Apărării Naționale; Kelemen Hunor, Ministrul Culturii și Patrimoniului Național; Cătălin Marian Predoiu, Ministrul Justiției; Răzvan Mustea-Șerban, Ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale; Claudia Boghicevici, Ministrul Muncii, Familiei și Protecției Sociale;Cătălin Ovidiu Baba, Ministrul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului; Ladislau Ritli, Ministrul Sănătății; Stelian Fuia, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Leonard Orban, Ministerul Afacerilor Europene.

Președintele Traian Băsescu declara la Palatul Cotroceni, la ceremonia de depunere a jurământului de către membrii Cabinetului Mihai Răzvan Ungureanu, că “ceea ce se întâmplă azi este continuarea nerostită, din motive de inters național, a discursului din 25 ianuarie”. Cabinetul condus de Mihai Răzvan Ungureanu a fost învestit de Parlament, prin votul exprimat, fiind înregistrate 237 de voturi “pentru” și două voturi “împotrivă”. pentru învestirea Guvernului erau necesare 232 de voturi favorabile. Opoziția nu a participat la vot.

Concluzie:

Protestele de stradă au influențat, într-adevăr, câteva evenimente a căror probabilitate ar fi fost zero în urmă cu doar câteva săptămâni. Am văzut, pe rând, renunțarea la proiectul noii legi a sănătății și înscăunarea lui Raed Arafat, amânarea bruscă a taxei auto, amânarea concedierilor planificate de la CFR, înlocuirea intempestivă a lui Teodor Baconschi cu Cristian Diaconescu, demisia lui Iulian Urban din PDL, recunoașterea de către președintele Traian Băsescu a erorilor de comunicare cu “o parte a populației”, lăsarea deschisă de către șeful statului a posibilității de demisie sau a unui referendum care să verifice gradul de încredere de care se mai bucură, și, finalmente, căderea guvernului Boc.

Protestele populare i-au dat însă președintelui pe tavă și un argument proaspăt de a-și urma propria agendă, începând cu dorința sa de a se răfui cu un PDL tot mai ostil și trecând prin revizuirea Constituției, motivată de rezultatul uitat al referendumului din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari.

Scenarii vehiculate în aceste zile spun că o revizuire rapidă a Constituției, printr-un referendum organizat la vară (odată cu localele?), ar permite ca în toamnă să aibă loc și alegeri prezidențiale în paralel cu cele parlamentare (dacă republica prezidențială va fi schimbată cu una semiprezidențială), asigurând astfel o ieșire din scenă cu fruntea sus a președintelui, mulțumit că-și va fi promovat visul de reformă a statului. Din acest punct de vedere, decizia Curții Constituționale contra comasării alegerilor devine un avantaj, nu o înfrângere pentru Traian Băsescu. Problemele politice ale președintelui Traian Băsescu și aliaților săi din coaliția de centru-dreapta nu se vor încheia, chiar dacă Parlamentul a aprobat noul Guvern al lui Mihai Răzvan Ungureanu, comenta Financial Times în ediția electronică.

Pentru mulți comentatori, inclusiv susținători ai președintelui Traian Băsescu, aspectul nou al guvernului Ungureanu, conținând majoritar ajutoare sau versiuni mai tinere și/sau mai puțin cunoscute ale unor foști miniștri PDL, depindea de scoaterea pe tușă a Elenei Udrea, considerată o piatră de moară care greva chiar mai mult decât Emil Boc imaginea partidului de guvernare. Așa se face că, dacă la început s-a vehiculat doar o variantă inofensivă de remaniere, cu darea afară a câtorva miniștri gafeuri sau invizibili (Vreme, Ariton, Igaș), rezultatul final a fost că Elena Udrea însăși a susținut înlocuirea tuturor miniștrilor PDL, inclusiv a unora apreciați de electoratul puterii (Funeriu, Boagiu), numai pentru ca numele ei să nu iasă în evidență la remaniere.Găselnița n-a prins însă și la UNPR și UDMR, care au refuzat să-și sacrifice și ei oamenii ca să menajeze reputația fostului ministru al dezvoltării. Scopul marii remanieri, ușurarea PDL de pietrele de moară din guvern, a fost însă îndeplinit.