Cum a hackuit FBI iPhone și ce a obținut

Cazul FBI împotriva Apple a fost închis, dar consecințele acestui demers vor fi resimțite mult timp de-acum înainte. Pe de-o parte, compania condusă de Tim Cook insistă că acest caz nici nu trebuia să existe; de cealaltă parte, FBI pare să se confrunte cu cea mai mare criză de PR din istoria sa.

Disputa dintre Apple și FBI a ajuns la sfârșit după ce Biroul de Investigații al Statelor Unite a renunțat la petiția către Curtea de Justiție din California prin care voia să oblige compania să deblocheze telefonul unuia dintre atacatorii teroriști din San Bernardino. În final, nu a fost necesară intervenția inginerilor de la Apple pentru a trece de protecția telefonului, hackul fiind realizat de către o companie terță, specializată în astfel de servicii.

Aceasta este o veste bună pentru Apple și pentru întreaga industrie de dezvoltatori de hardware și software, companiile nefiind astfel obligate să ofere codul sursă al sistemelor de protecție, iar forțele de ordine neputând accesa dispozitivele după bunul plac. Nu a fost dezvăluită metoda de hacking folosită și nici dacă informațiile stocate pe telefon includ dovezi care ar putea ajuta în investigația cazului San Bernardino. Nu este clar nici dacă metoda folosită pentru telefonul lui Syed Rizwan Farook funcționează și pe alte modele de iPhone. Acesta deținea un iPhone 5C actualizat la versiunea 9.0 de iOS. ultimul model cu arhitectură pe 32 de biți de la Apple. Este posibil ca hackul să nu poată fi rulat pe modelele mai noi, construite în jurul instrucțiunilor pe 64 de biți.

FBI-ul încearcă să nu ofere foarte multe detalii pe parcursul investigației, însă probabil că vor oferi mai multe amănunte odată ce acestea devin publice. În acest moment, nu a fost divulgat nici măcar numele companiei care a asistat deblocarea telefonului.

Întregul caz al FBI s-a bazat pe legea numită All Writs Act, parte a Actului Judiciar din 1789. Acest act stipulează că orice persoană sau organizație trebuie să ajute autoritățile atunci când situația în cauză o cere; ea nu poate fi însă aplicată în cazul în care asistența oferită presupune încălcarea unei alte legi. Iar aceasta a fost fereastra pe care marile companii au folosit-o pentru a câștiga procesele.

Varianta actuală a legii a fost promulgată în 1911, iar prima decizia istorică pe baza acestei legi a fost dată în 1977, într-o dispută între Statele Unite și Compania de Telefonie New York: sentința obliga operatorul să ajute la instalarea unui dispozitiv de urmărire a apelurilor realizate de către un suspect. Deși decizia respectivă părea să fi creat un precedent, foarte puține cazuri au mai fost câștigate, până în prezent, de autorități.

„Credibilitatea FBI a atins un minim istoric“, susține Evan Greer, director de campanie pentru organizația nonguvernamentală Fight for the Future. „Au mințit, în repetate rânduri, atât publicul cât și instanțele de judecată pentru a crea un precedent periculos care ar fi atentat la siguranța fiecăruia. Din fericire, utilizatorii de internet s-au mobilizat repede și au reușit să explice riscurile unui backdoor.“

Declarațiile lui Greer sunt ușor prăpăstioase, dar ele reflectă ideile multor oameni care s-au arătat indignați de cererile instituției americane. Părerile pe acest subiect sunt, evident, împărțite; Dan Primack, de la Fortune, crede că totul a fost doar o mișcare ingenioasă de marketing semnată Apple. Bloggerul de tehnologie Ben Thompson vede lucrurile puțin altfel: „Nimeni nu a ieșit bine din toată această poveste. Orice beneficiu ar fi avut Apple de pe urma ideii că vinde telefoane sigure a dispărut atunci când telefonul a fost deblocat; iar FBI nu numai că nu a reușit să creeze un precedent pentru a forța alte companii să îi ajute, dar s-au prezentat drept o instituție incompetentă“.
Edward Snowden a intrat și el în horă cu un mesaj adresat mai degrabă instituțiilor media: „Jurnaliști, rețineți că autoritățile au spus de mai multe ori că telefonul nu poate fi deblocat, deși experții au indicat cu totul altceva. Cine a avut în cele din urmădreptate?“.

Cât despre procedura folosită de FBI, reprezentanți ai companiilor de cybersecurity consideră că este vorba de ceva destul de simplu. Cei de la Errata Security notează că „sunt șanse destul de mici ca terța parte care a deblocat telefonul să fi reconstruit un sistem de operare; e vorba, probabil, de o intervenție în forță, folosită de hackeri la majoritatea telefoanelor.“
Pentru Apple, problemele însă continuă: faptul că FBI a reușit să deblocheze telefonul înseamnă că există o vulnerabilitate la nivelul sistemului de operare care permite acest lucru. Astfel, într-o spectaculoasă inversare de roluri, compania condusă de Tim Cook vrea să acționeze în instanță biroul federal pentru a obține detalii legate de modul de deblocare. Cât succes vor avea rămâne de văzut.

Întreaga poveste bazată pe disputa dintre securitate națională și dreptul la intimitate s-a încheiat fără a avea un punct culminant, dar subiectul ar putea redeveni actual în orice moment. Ce vor face instituțiile de securitate de acum înainte? Vor apela la companii specializate, trecând peste producători, sau vor încerca să obțină ajutorul acestora acționându-i în instanță? Deși nu au avut foarte mult succes până în prezent, sistemul legal american trebuie să dea o singură decizie favorabilă pentru a înclina definitiv balanța.