Cum a ajuns un singur oraș să exporte 70% din produsele românești de software

Prima oară când am fost la Cluj, în urmă cu vreo 11-12 ani, am rămas cu impresia plăcută a unui oraș civilizat, cu clădiri vechi și monumente bine așezate. Îmi aduc aminte de un loc curat și destul de agitat. Anul acesta am petrecut o săptămână întreagă în orașul de pe Someș, iar schimbările au fost evidente. Orașul e în continuare curat, clădirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele și-au făcut loc coloșii de sticlă și termopan care anunță noua eră a Clujului, dominată și generată de creșterea sectorului IT.

Clujul a fost mereu un centru universitar cu tradiție și un oraș cu șomaj mic, dar în ultimii ani a devenit un magnet pentru companiile de IT și outsourcing. Sursa succesului IT din orașul transilvan are mai multe explicații, dar are la bază tradiția antreprenorială a orașului și încercarea de a găsi o nișă în care orașul să exceleze.

Competiția dintre Cluj și București i-a obligat pe specialiștii din institutele de cercetare de profil din Cluj‑Napoca să adopte rapid o atitudine antreprenorială, încercând să atragă comenzi din exteriorul țării sau să dezvolte mici afaceri private capabile să furnizeze soluții proprii pentru mediul economic local și regional, spune Stelian Brad, președinte al Cluj IT. „S-a constatat că institutele de cercetare de profil din București beneficiau de cele mai multe fonduri publice de cercetare (peste 60‑70% sau chiar mai mult). În timp relativ scurt, bazându-se pe un fond uman bun, deschis pentru învățare și adaptare, cu o atitudine adecvată pentru muncă și calitate moștenită din tradiția istorică transilvăneană, comunitatea de IT din oraș a învățat bine lecția afacerilor în domeniul software și a proceselor tehnice aferente, a câștigat încrederea partenerilor externi, și-a consolidat lanțul valorii și și-a dezvoltat și diversificat rețelele internaționale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate și motivate pentru afirmare profesională, firmele de IT locale și-au putut crește treptat-treptat afacerile – preponderent pe piețele internaționale (peste 90%). De la acest punct, evoluția fenomenului de clusterizare în acest caz particular nu mai are rost să fie prea mult descrisă.“

Industria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapidă a Clujului, transformând orașul de pe Someș în al doilea „motor“ al economiei după București. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunități de care clujenii au profitat, după cum remarcă Stelian Brad: „Dintre oportunitățile acelor vremuri aș menționa deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea specialiștilor IT din oraș de a comunica ușor cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar inițial necesar pentru a porni o afacere privată în domeniul dezvoltării software, raportul preț/calitate al serviciilor prestate de specialiștii locali extrem de competitiv, evoluția pozitivă a industriei IT pe plan internațional, dezvoltarea accelerată a internetului, explozia tehnologiilor hardware și software în domeniul comunicațiilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT, precum și impactul IT asupra creșterii productivității și competitivității altor sectoare economice“.

De aici și până la concentrarea geografică a companiilor de IT din Cluj a mai fost doar un pas, care s-a pliat perfect pe fondul cererii venite din piețele vestice. „Acestea au ajuns la un grad de saturație. Clujul însemna o masă critică de specialiști care pot fi educați prin interacțiunea cu piețele mature. Motivațiile primare au fost secondate de factori precum prețuri convenabile, competențele lingvistice, proximitatea geografică, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe“, subliniază Călin Văduva, CEO al Fortech. „În primul rând, la nivelul României, Clujul deține cea mai mare pondere de specialiști IT raportat la populația activă. Totodată, Clujul este caracterizat de o forță de muncă preponderant tânără, orientată spre învățare. Astfel, orașul a împrumutat repede o cultură a standardelor și a calității muncii, inspirată de experiența colaborării cu clienții internaționali. Apoi, colaborarea dintre universități și companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial pot constitui factori diferențiatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului în comparație cu alte orașe.“