Cum a ajuns o țară care era de 12 ori mai bogată decât China să fie MĂCINATĂ de SĂRĂCIE și CONFLICTE

Istoria unei prăbușiri

Imediat după descoperirea petrolului la începutul secolului al XX-lea, națiunea din America de Sud și-a construit întreaga economie pe seama aurului negru. Chiar și astăzi Venezuela conduce în topul rezervelor de petrol, cu 300 de miliarde de barili. În 1950, când majoritatea țărilor de pe glob se zbăteau să-și revină după cel de-al doilea război mondial, Venezuela era extrem de bogată, având al patrulea PIB per capita din lume. Astfel, țara era de două ori mai bogată decât Chile, de patru ori mai prosperă decât Japonia și de 12 ori mai bogată decât China. În perioada 1950-1980, economia venezueleană a crescut constant, iar în 1982 era cea mai prosperă economie din America Latină. Din păcate pentru Venezuela, această situație nu avea să continue foarte mult.

Autoritățile s-au folosit de resurse vaste de petrol pentru a plăti diferite programe sociale, în sănătate, educație, transport sau alimentație. La mijlocul anilor ’80, prețul petrolului s-a prăbușit și a decimat economia venezueleană. Astăzi, Venezuela este una dintre cele mai sărace economii din regiune și lucrurile se vor înrăutăți dacă criza actuală va continua, potrivit Fondului Monetar Internațional. Venezuela se sprijină în continuare foarte mult pe petrol (95% din exporturile țării sunt reprezentate de această resursă), ceea ce înseamnă că orice fluctuație a prețului petrolului face diferența dintre bogăție și sărăcie. După scăderea semnificativă a prețului petrolului în anii ’80, inflația a crescut ajungând în 1989 la 84,5%, iar în 1996 la 99,9%.

În 1998, Hugo Chávez a fost ales președinte și a promis că va reduce sărăcia, iar standardul de viață va crește. Revenirea prețului petrolului a făcut ca acest lucru să se întâmple în anii 2000. Anul 2004 a fost unul critic pentru Chávez din cauza creșterii fulminante a prețului barilului de petrol. Economia a mers din ce în ce mai bine, iar președintele s-a ținut de promisiune și a cheltuit banii pentru a îmbunătăți viața celor mai săraci; astfel procentul sărăciei s-a înjumătățit până în 2010. Acest lucru a dus la creșterea deficitului țării, context în care menținerea programelor de bunăstare socială devenea imposibilă dacă prețul petrolului scădea. Lucru care s-a întâmplat de altfel când Maduro a preluat conducerea.

Chávez a murit în 2013 și Nicolas Maduro a preluat șefia statului. Prețul petrolului s-a prăbușit din nou și era clar că Venezuela urma să aibă o bătălie intensă cu inflația, iar bancnota națională urma să se devalorizeze foarte mult. Acum țara duce o lipsă masivă de alimente, medicamente și alte bunuri esențiale, iar violența și protestele cresc în Caracas.

“Este datoria noastră să găsim o modalitate prin care să oferim oamenilor viața de care au nevoie” spune o inscripție aflată lângă un portret al fostului președinte venezuelean Hugo Chávez, aflată într-un punct care oferă o vedere panoramică asupra orașului Caracas. Portretul, murdărit acum cu vopsea de vandali, este folosit de către jurnaliștii de la The Guardian pentru a descrie imaginea dezolantă din prezent a capitalei venezuelene.

„Un oraș fantomă. Mă doare să văd cum a ajuns Caracasul”, spune Omar Lugo, directorul platformei de știri El Estímulo, intervievat de jurnaliștii britanici. Ei observă cum, în urmă cu o generație, capitala Venezuelei era unul dintre cele mai înfloritoare orașe din America Latină. Strălucirea acestuia era alimentată de industria petrolieră, precum și de turismul generat de cultura efervescentă a orașului – o „Mecca” pentru gurmanzi, viață de noapte și iubitorii de artă.

“Este datoria noastră să găsim o modalitate prin care să oferim oamenilor viața de care au nevoie” spune o inscripție aflată lângă un portret al fostului președinte venezuelean Hugo Chávez, aflată într-un punct care oferă o vedere panoramică asupra orașului Caracas. Portretul, murdărit acum cu vopsea de vandali, este folosit de către jurnaliștii de la The Guardian pentru a descrie imaginea dezolantă din prezent a capitalei venezuelene.

„Un oraș fantomă. Mă doare să văd cum a ajuns Caracasul”, spune Omar Lugo, directorul platformei de știri El Estímulo, intervievat de jurnaliștii britanici. Ei observă cum, în urmă cu o generație, capitala Venezuelei era unul dintre cele mai înfloritoare orașe din America Latină. Strălucirea acestuia era alimentată de industria petrolieră, precum și de turismul generat de cultura efervescentă a orașului – o „Mecca” pentru gurmanzi, viață de noapte și iubitorii de artă.

Metroul, construit de francezi, un proiect de miliarde de dolari, dar și restaurantele, galeriile de artă și muzeele au stârnit odinioară invidia întregii lumi.
„Caracas era un oraș vibrant… Chiar te simțeai – așa cum spunem noi aici – în lumea întâi”, spune Ana Terese Torres, o scriitoare din Caraqueña, care a surprins în una dintre cărțile sale decăderea Caracasului.

Cititi aici articolul integral