Cum a ajuns Black Friday să fie... „fără număr”?

Mirajul superofertelor, vânătoarea de super-deal-uri și elanul pentru shopping au făcut ca evenimentul Black Friday, inventat de americani, să prindă foarte bine pe plan local. Ba chiar ideea s-a metamorfozat, a înflorit și s-a trans-format într-o măgăoaie. Așa că Black Friday pe plan local nu este, ca la americani, o singură zi, Vinerea Neagră, adică ziua de după Thanksgiving, care anul acesta este pe 28 noiembrie. Prima ediție pe plan local a fost organizată de eMAG, pe 25 noiembrie 2011, și care a marcat vânzări record de electronice și electrocasnice. Iar rezultatele au fost atât de bune, încât comercianții de toate felurile, on și offline, s-au întrecut în anii care au urmat în mecanisme care mai de care mai pline de imaginație pentru a-și atrage clienții. Unii au „furat” startul, alții au devansat even-imentul, apoi Black Friday s-a transformat în săptămâni, iar acum nici nu mai e clar când începe și când se termină, pentru că pare că totul e la ofertă, iar comercianții și curierii sunt prinși în vortexul unei tornade ce s-ar putea liniști odată cu venirea sărbătorilor de iarnă. Unul dintre argumentele devansării Vinerii Negre pe plan local față de even-imentul de pe piața din SUA se leagă de faptul că „la noi” zilele de 30 noiembrie și 1 decembrie sunt libere, iar comenzile ar trebui livrate înainte de această perioadă.

Frenezia vânătorii de superoferte împinge clienții să strea lipiți de ecranele telefoanelor sau calculatoarelor pentru a-și securiza achiziția vizată, electrocasnice, cosmetice, mașini, ceasuri sau te mai miri ce. Între cele mai ne-obișnuite oferte listate în anii anteriori s-au numărat mașini de lux, locuințe și vacanțe exotice. Pentru Vinerea Neagră, marii comercianți își turează motoarele iar site-urile trebuie alimentate suplimentar pentru a putea susține traficul uriaș generat în intervale de timp scurte. Operatorii de plăți trebuie și ei să se pregătească. Iar apoi este rân-dul curierilor, care au de livrat comenzile, iar pentru această perioadă din an companiile de profil încearcă să-și suplimenteze forța de muncă, sporind numărul de livratori.

Cumva, la fiecare nouă ediție de Black Friday românii deschid și mai mult baierile pungilor și se înregistrează rec-ord după record. În 2023, de pildă, eMAG a vândul în 10 ore 2,2 milioane de produse, cât în toată ziua similară din 2022. Peste 480.000 de clienți au comandat, în medie, 4,7 produse și s-a înregistrat și un record în ce privește plățile online cu cardul, care au reprezentat 75% din totalul tranzacțiilor. Cea mai complexă comandă de Black Fri-day în 2023, la eMAG, a fost reprezentată de 22 de produse din categorii diferite. Iar cea mai mare valoare a unei comenzi a fost de aproape 62.000 de lei și a inclus două televizoare, două laptopuri, două tablete și un sistem au-dio-video. În total, vânzările comerciantului au depășit anul trecut 700 de milioane de lei. „Oamenii așteaptă Black Friday pentru a-și cumpăra produse pe care nu și le permit în restul anului. Dacă în mod normal avem 4 milioane de cumpărători pe lună, în ziua de Black Friday avem aproximativ 700.000 de cumpărători”, a spus Tudor Manea, CEO al eMAG, companie care a programat anul acesta Vinerea Neagră pe 8 noiembrie. Dar alți comercianți au dat deja startul acestei campanii. La Altex, de pildă, campania a început pe 31 octombrie și ține 21 de zile. Fashion Days, cel mai mare retailer online de modă din România, și-a propus să atingă vânzări de 157 milioane lei în cadrul campaniei de Black Friday din acest an, în creștere cu 15% față de ediția precedentă; campania a fost programată în intervalul 4-10 noiembrie. Vodafone și-a stabilit campania de Black Friday pentru 1-15 noiembrie, iar la Flanco a 14-a ediție a acestui eveniment se derulează în perioada 25 octombrie – 30 noiembrie.

De Black Friday, unele produse listate în ofertă se pot epuiza rapid – în ore sau minute, de la caz la caz, iar comerci-anții plănuiesc să-și actualizeze site-urile. Dacă la primele ediții ale acestui eveniment de shopping clienții luau cu asalt magazinele fizice (de regulă cele de electronice și electrocasnice), acum partea leului îi revine online-ului.

Indiferent care este tipul de achiziție dorită sau câtă satisfacție poate produce shoppingul, este esențial să nu ajungem în dezechilibru financiar. Așa cum a pățit Rebecca Bloomwood, protagonista peliculei „Mă dau în vânt după cumpărături”, care întruchipează dependența pentru shopping, pasiune care a ajuns să-i afecteze deopotrivă viața personală și cariera.  


Ioana Mihai-Andrei este redactor-șef, Business Magazin