Din culisele vizitei lui Vitalik Buterin la București. Ce spune omul din spatele Ethereum despre viitorul NFT-urilor, adopția din El Salvador sau despre modul cum nu ar trebui reglementate criptomonedele

Într-o premieră locală, Vitalik Buterin a venit în București pentru o întâlnire cu comunitatea de antreprenori și investitori crIpto din România. Tânărul ruso-canadian este cel mai important personaj cunoscut public din lumea criptomonedelor, fiind considerat omul-cheie din spatele proiectului Ethereum, un blockchain de peste 400 de miliarde de dolari, într-o piață de peste 2.200 de miliarde de dolari.

Duminică, 10 octombrie, într-o Românie care se zbate între valul 4 al pandemiei, o nouă criză politică, o creștere generalizată a prețurilor și un larg răspândit sentiment de deznădejde, într-o mică sală din clădirea cunoscută drept Palatul Universul se vorbea despre viitor.

La câțiva pași de parcul Cișmigiu din Capitală, după-amiaza i-a găsit pe unii dintre investitorii, antreprenorii și pasionații de criptomonede din România în fața unui moment extrem de important pentru ei: întâlnirea cu unul dintre oamenii care dau sens și direcție pieței.

De la Andrei Pitiș, un guru al industriei locale de IT, și până la Răzvan Munteanu, cunoscut ca fiind un investitor cripto proeminent din piața locală, atmosfera de la eveniment nu seamănă cu nimic din ce am mai văzut la alte evenimente din sfera tehnologiei.

Întâlnirea dintre comunitatea cripto din România și Vitalik Buterin, omul de facto din spatele proiectului Ethereum, a fost organizată de platforma românească de exchange TOKERO și compania Crypto Compare, din a cărei echipă de fondatori fac parte și români. Trebuie menționat că Buterin a fost inclus de prestigioasa publicație Time pe lista celor mai influenți 100 de oameni în anul 2021.

„Impactul a fost că pentru o zi, România a fost capitala mondială a cripto. Comunitatea s-a simțit destul de importantă încât să primească o astfel de vizită. Impactul real cred că încă nu se vede, dar se va simți cu siguranță la un moment dat”, a explicat Marius Morra, cofondator și CEO al TOKERO, companie cunoscută până anul acesta drept LDV Exchange.

Pentru a înțelege de ce Morra consideră că România a devenit pentru o zi „capitala mondială a cripto” este nevoie de context.

Poate cel mai cunoscut nume din piața criptomonedelor este Satoshi Nakamoto, reprezentând un programator sau un grup de programatori care au lansat în primele zile ale anului 2009 așa-numitul Bitcoin. Un Bitcoin valorează peste 55.000 de dolari la momentul redactării acestui articol, iar capitalizarea lui totală depășește 1.000 de miliarde de dolari.

Însă piața criptomonedelor însumează astăzi peste 12.600 de proiecte și nu ar fi putut ajunge în acest punct fără contribuția lui Vitalik Buterin. Bitcoin este un blockchain gândit pentru o singură aplicație descentralizată, și-anume să le permită utilizatorilor să utilizeze Bitcoin ca monedă de schimb.

La asta era limitată lumea criptomonedelor în 2011, când Buterin a intrat pentru prima dată în spațiul cripto.

Născut în Rusia și mutat în Canada odată cu părinții lui când avea doar șase ani, Vitalik Buterin a aflat de Bitcoin de la tatăl său. Așa cum a explicat în interviuri anterioare, această tehnologie îmbina cu succes multe dintre pasiunile lui, de la matematică, criptografie, tehnologie și programare, până la economie, politică și filosofie.

Astfel, la 17 ani a început să studieze fenomenul Bitcoin și scria pe un blog de profil. În 2011, el și românul Mihai Alisie au decis să lanseze revista Bitcoin Magazine. La finalul anului 2013, Buterin a propus pentru prima dată ceea ce avea să devină proiectul Ethereum în vara anului 2015, și-anume o platformă care permite oricui să lanseze aplicații descentralizate.

Dacă Bitcoin este un blockchain gândit pentru o singură aplicație, Vitalik Buterin și oamenii din spatele Ethereum au gândit proiectul ca un blockchain general. Acest blockchain este bazat pe un limbaj de programare, iar oricine vrea să scrie o aplicație trebuie doar să scrie logica aplicației în limbajul de programare, să urce aplicația în lanțul de blocuri care formează rețeaua, iar această aplicație devine un smart contract.

De aici, oricine poate interacționa cu aplicația, iar blockchainul Ethereum interpretează automat regulile acelei aplicații. Această tehnologie de smart contracts s-a dovedit a fi revoluționară și a deschis calea spre o dezvoltare exponențială a pieței criptomonedelor. De la lansări de criptomonede prin procedură de tip ICO (initial coin offering), la aplicații descentralizate de finanțe (DeFi), și până la NFT-uri, majoritatea dintre aceste aplicații sunt construite pe infrastructura Ethereum.

Miile de ICO-uri (initial coin offering) lansate în perioada 2017-2018 sunt meritul proiectul Ethereum. Spre exemplu, un număr de peste 2.000 de monede digitale (tokens) au reușit să strângă peste 10 miliarde de dolari cumulat în perioada 2017-2018, iar majoritatea proiectelor au fost lansate pe blockchainul Ethereum.

Față-n față

La 27 de ani, Vitalik Buterin este miliardar, având o avere estimată la peste 1 miliard de dolari, însă acesta este poate unul dintre detaliile mai puțin importante legate de el. Este cunoscut pentru donațiile semnificative pe care le face către diferite cauze umanitare și către proiecte de cercetare.

Spre exemplu, în 2021 a donat echivalentul a peste 1,1 miliarde de dolari către eforturile de combatere a impactului pandemiei în India. Mai mult, proiectul Ethereum este gândit ca o organizație nonprofit, nu ca un business care trebuie să livreze către acționari.

Față în față, tânărul ruso-canadian pare o specie nouă de creator. Conștient de impactul pe care l-a avut în domeniu, Buterin pune misiunea pe primul loc în discursul său, niciodată pe el însuși. Lipsit de aroganță sau superioritate în răspunsuri, omul din spatele Ethereum îndeamnă comunitatea să ducă spațiul cripto mai departe.

Vitalik Buterin, Ethereum: „Un alt lucru care poate merge rău (n.r: în reglementare) ar fi ca legile implementate să poată fi ocolite ușor de marile corporații. Asta se întâmplă de multe ori, faci o lege și apoi jucătorii existenți o pot ocoli, dar jucătorii noi nu au bani de avocați de 20 de milioane de dolari și stau să se chinuie cu ea.”

„Sunt multe lucruri în acest spațiu care pot fi făcute și cred că unul dintre cele mai importante lucruri din crypto este că vorbim despre o comunitate și cred că trebuie să încerci să intri în această comunitate și să îți găsești locul”, a răspuns el, întrebat de Business Magazin ce sfat are pentru antreprenorii din comunitatea cripto locală.

În cadrul evenimentului din București, Vitalik Buterin a avut o prezentare tehnică de peste 40 de minute prin care explica o serie din îmbunătățirile care sunt aduse proiectului Ethereum. Însă, în timpul scurt alocat întrebărilor a abordat mai multe noțiuni legate de lumea criptomonedelor, de la reglementare și până la NFT-uri.

În 2021, NFT-urile au acaparat în parte discuția despre criptomonede. Termenul este un acronim pentru „non-fungible token”, iar în termeni simpli înseamnă titluri de proprietate în format digital pentru produse care pot fi tranzacționate pe blockchain. „Non-fungible” este un termen care descrie ceva unic, care nu poate fi înlocuit. Spre exemplu, în timp ce un bitcoin poate fi dat la schimb pentru un bitcoin cu exact aceleași proprietăți, un dolar poate fi dat la schimb pentru un dolar, iar un leu poate fi dat la schimb pentru un leu, un NFT este unic prin natura sa.

Majoritatea NFT-urilor rulează pe blockchainul Ethereum, iar frenezia din spatele fenomenului este atât de mare, încât un raport al platformei DappRadar citat de CNBC arată că volumul de tranzacționare pe NFT-uri a ajuns la peste 10 miliarde de dolari în al treilea trimestru din 2021.

„Cred că oamenii ar trebui să fie atenți și să nu se bazeze pe faptul că NFT-urile în forma actuală vor fi o parte integrantă a lumii de acum înainte. Au supraviețuit doar 6 luni, în timpul unui ciclu de creștere. Vedem unde erau ICO-urile în 2017 și vedem unde sunt acum. Vor ajunge NFT-urile pe care lumea le cumpără acum să scadă cu 99% până în 2023? Nu știu. Este o mare necunoscută”, a explicat Buterin.

În prezent, NFT-urile se manifestă în principal prin artă digitală, unde un simplu GIF poate ajunge să fie vândut cu sute de mii sau chiar milioane de dolari, așa cum este cazul imaginilor animate cu pisici cunoscute drept CryptoKitties. Totodată, artista cunoscută drept Grimes – fosta iubită a miliardarului Elon Musk – a vândut videoclipuri în valoare de câteva milioane de dolari prin acest format de NFT.

Vitalik Buterin consideră că un activ din lumea criptomonedelor este unul stabil după ce supraviețuiește atunci când trece printr-o așa-numită „iarnă cripto”. O iarnă cripto reprezintă un ciclu de scădere abruptă după o creștere puternică.

Spre exemplu, Bitcoin a crescut de zece ori în octombrie și noiembrie 2013, pentru ca mai apoi să scadă cu 87% până în ianuarie 2016. Ulterior, a crescut de aproape 20 de ori în 2017, pentru ca mai apoi să scadă cu 84% în anul următor. Ultimul ciclu de creștere a început în 2020, iar scăderea nu a venit încă.

„Eu zic să nu îți construiești tot viitorul în jurul unui lucru până nu a supraviețuit cel puțin unei ierni cripto. Pentru a supraviețui, cred că NFT-urile trebuie să fie mai mult decât poze pe care le cumperi pentru 3,4 milioane de dolari din motive pe care eu nu le înțeleg. NFT-urile trebuie să aibă proprietăți interesante pentru ca oamenilor să le pese de ele”.

Astfel, Buterin consideră că NFT-urile ar putea ajunge să aibă o valoare în universuri complexe cum sunt cele din jocurile video, spre exemplu, sau în aplicații de socializare descentralizate.

„Un exemplu care mi-a plăcut a fost acum câțiva ani când a fost lansată o rețea de socializare semidescentralizată pe Ethereum, care avea această componentă în care dacă donezi 25 de dolari unei fundații care lupta împotriva malariei primeai un fel de NFT cu o fotografie cu un gândac, care se ducea la tine pe profil. Practic, ai donat 25 de dolari împotriva malariei, cu care poți ajunge să schimbi total viața unui copil, iar acest gândac se așeza pe profilul tău și le arăta altora ce fel de om ești tu. Experimentele sunt interesante”.

El a mai subliniat că NFT-urile nu pot fi un activ spre care arunci bani și toată lumea uită despre asta. Totodată, Buterin a insistat asupra lumii interconectate pe care o reprezintă ecosistemul Ethereum, unde aplicațiile pot comunica între ele.

„Cineva creează un NFT, altcineva construiește aplicații în jurul lui, iar altcineva construiește aplicații care comunică cu acele aplicații. Cred că s-a întâmplat deja o dată, cineva a făcut CryptoKitties și altcineva a făcut HyperDragons, unde dragonii pot mânca acele pisicuțe în joc. Sunt multe lucruri cu care poți experimenta”.

Evenimentul a fost unul restrâns și a avut loc la Palatul Universul.

Blockchain în lumea noastră

Momentul în care statul El Salvador a anunțat că adoptă Bitcoin ca formă oficială de plată i-a împărțit în două pe entuziaștii criptomonedelor. Majoritatea au văzut-o ca pe o veste bună, însă Vitalik Buterin critică modul în care a fost implementat proiectul. El nu consideră că o astfel de mutare trebuie să vină ca o obligație pentru populație și businessuri.

„Cred că este bine că sunt țări care vor să adopte Ethereum sau Bitcoin ca monedă, El Salvador nu e singura țară, și în Panama se gândeau la adopție pentru utilizare. Dar dincolo de acceptarea criptomonedelor ca formă de plată sunt multe lucruri pe care guvernele le pot face cu blockchain”.

Legea implementată în El Salvador conține un articol care obligă practic businessurile să accepte Bitcoin ca formă de plată, iar Buterin este de părere că o astfel de obligație contravine principiilor de libertate care conduc inovația în lumea criptomonedelor.

„Dacă faci o astfel de lansare rapid spre mulți oameni sunt multe riscuri și multe lucruri rele care se pot întâmpla. (…) Genul de adopție pe care o văd eu trebuie să înceapă mai mic, nu să forțezi o țară întreagă. Cred că e important să ai o adopție națională corectă și oamenii au nevoie de timp să se obișnuiască și să adopte doar dacă vor și dacă se potrivește cu nevoile lor”.

La nivel global, mai multe autorități încep să lucreze la diferite cadre de reglementare pentru criptomonede. Întrebat de Business Magazin cum ar trebui să evolueze eforturile de reglementare, Vitalik Buterin este de părere că acest demers ar trebui să fie unul colaborativ, în care comunitatea cripto să înțeleagă nevoile autorităților de reglementare, iar acestea la rândul lor să înțeleagă cum funcționează piața.

El a dat exemplul modului în care SUA vrea să legifereze taxarea criptomonedelor prin intermediul unor prevederi care ajung să afecteze piața și să încurce inovația.

„Este mai bine dacă nu se întâmplă astfel de lucruri și dacă cadrul de reglementare vine să fie construit atât cu autorități de reglementare financiară, dar și cu companii și oameni din cripto în minte”.

Buterin este de părere că o lege prost gândită ar putea ajunge să treacă în ilegalitate mai multe activități din piață fără a exista un motiv în spatele acestei decizii. Mai mult, el consideră că un cadru de reglementare care nu este gândit corect ar avantaja marile corporații și ar dezavantaja micile proiecte inovatoare.

„Un alt lucru care poate merge rău ar fi ca legile implementate să poată fi ocolite ușor de marile corporații. Asta se întâmplă de multe ori, faci o lege și apoi jucătorii existenți o pot ocoli, dar jucătorii noi nu au bani de avocați de 20 de milioane de dolari și stau să se chinuie cu ea”.

În final, Vitalik Buterin crede că este important să evităm capcanele atunci când vorbim de reglementare, iar comunitatea cripto trebuie să înțeleagă care sunt temerile reglementatorilor și să acționeze în consecință.

„Reglementatorilor nu le plac înșelătoriile, dar nici comunității cripto nu îi plac înșelătoriile. Cred că sunt lucruri unde comunitatea poate face o treabă mai bună și cred că ar trebui să facem asta”.

Comunitatea cripto în România

Comunitatea cripto din România este în creștere, iar asta se poate vedea din grupurile de Telegram și Facebook care au mii de membri și care se dezvoltă în mod constant, dar și din proiectele anunțate de antreprenori din România.

De la proiectul TOKERO, până la Elrond Network și alte proiecte mai mici care s-au anunțat în ultimii doi ani, piața locală începe să aibă start-up-uri pasionate de spațiul blockchain și cripto. Unele dintre aceste proiecte sunt aplicații care rulează pe blockchainul Ethereum.

„Simt că încă am nevoie de puțin timp să pot digera tot ce s-a întâmplat (sau procesa ca să mă exprim în termeni conform cu evenimentul). Cred că feedbackul participanților este cel care vorbește de la sine și cei mai mulți au afirmat că este cel mai important eveniment de cripto de până acum din România”, a declarat Marius Morra de la TOKERO.

El a subliniat că ecosistemul cripto din România este unul efervescent, în plină creștere. În același timp, toată lumea din piața locală ar vrea să fie noul Elrond și se depun eforturi serioase în acest sens, observă el.

„De asemenea, pot observa diversitatea actorilor în continuă creștere, de la investitori la creatorii de criptomonedă, de la traderi tot mai buni la specialiști în NFT-uri și la creatori de conținut și comunități”.

Întrebat dacă după eveniment a fost contactat de vreun actor din mediul public din România care era interesat de piață și de prezența lui Vitalik Buterin în București, Marius Morra a explicat că nici politicul, nici Banca Națională a României (BNR) nu au făcut astfel de demersuri. Trebuie menționat că Buterin a fost invitat chiar și de Banca Centrală Europeană (BCE) la o întâlnire pentru a le explica cum funcționează ecosistemul Ethereum.

„Au existat câteva telefoane de felicitare din mediul public dar nu din mediul bancar sau politic. Există un organism surpriză care pare destul de interesat de cripto, în sensul bun și cu care vom fi bucuroși să colaborăm în interesul investitorilor din România dar vom anunța la momentul oportun”.

Marius Morra, TOKERO: „Impactul a fost că pentru o zi, România a fost capitala mondială a cripto”