Cu paharul lângă tastatură

Dorința de a bea un vin bun (sau poate mai multe) este unul dintre efectele mai optimiste ale pandemiei asupra consumatorilor „închiși” în case. Acum ei își pot mări lista de etichete preferate – studiind vinul, cum altfel, decât online. Cum se organizează o degustare  de vin lângă tastatură?

Romanian Wine Academy a apărut într-un context cât se poate de neobișnuit, de vreme ce vinul a fost consumat cu precădere acasă, iar românii au dorit să devină mult mai informați atunci când aleg un anumit soi, intenționând să facă alegeri corecte, în funcție de ocazie, dar și pentru preparatele culinare servite, spun reprezentanții acestui business.

„Școala de vin” este un proiect rezultat al schimbărilor produse de pandemie, fiind acreditată de The Wine and Spirit Education Trust (WSET). Se adresează pasionaților de vinuri și profesioniștilor din industrie, dar oferă și posibilitatea acreditării internaționale pentru studii în domeniul vinului.

„Cei care urmează cursurile WSET dobândesc informații valoroase, își formează un sistem de degustare standardizat, care să le permită să vorbească și să înțeleagă limbajul universal al vinului. Cursurile prezintă și o componenta aplicativă, degustările, care completează perfect informațiile bine organizate. Absolvenții pot alege corect un vin, în funcție de ocazie, pot face asocieri culinare reușite și chiar inedite”, spune Diana Pavelescu, fondatorul RWA și Secretar General al ADAR (Asociația Degustătorilor Autorizați din România).

De asemenea, o diplomă WSET poate fi o resursă personală valoroasă, din moment ce este cea mai importantă acreditare la nivel internațional pentru studii în domeniul vinului și al spirtoaselor. Dincolo de limbajul tehnic, cunoscut de comercianți și producători, WSET ajută la stabilirea unei direcții eficiente de comunicare cu publicul țintă. „Așadar, pentru pasionații de vin, reprezintă o îmbunătățire a vieții personale, iar pentru cei care lucrează în industrie, certificatul WSET implică o îmbunătățire a vieții profesionale”, a adăugat Diana Pavelescu.

În lipsa contextelor de socializare, cumpărăturile din magazine și comenzile online au crescut în mod constant de-a lungul crizei provocate de coronavirus. Totodată, chiar dacă nivelul de consum din HoReCa a scăzut dramatic, românii care au lucrat în regim remote au devenit mai înclinați spre cunoașterea vinurilor, alegând în primul rând soiuri autohtone, precum Feteasca Neagră și Feteasca Regală. Degustările din mediul virtual au devenit o variantă fiabilă în perioada de carantină, fiind avantajați atât oamenii din industrie, cât și cei care își doreau să participe la astfel de evenimente, grup ce s-a dovedit tot mai greu de organizat în offline.

„Am remarcat o schimbare a percepției privind degustările online și prezentările de profil, am fost nevoiți să trecem parțial în online și cramele a fost nevoie să facă lansările în online, unele cu succes, altele cu stângăcie, dar cu toții am fost într-o situație nouă. Personal, cred că am fost printre primii care au experimentat degustările online, într-un proiect realizat pentru Oficiul Național al Viei și Vinului din Republica Moldova”, a adăugat fondatorul RWA. Astfel, participanții primeau acasă sticlele produse pentru fiecare ediție și au putut face comparații între soiuri sau metodele de vinificare, însă, cel mai important, puteau vorbi direct cu producătorul și aveau posibilitatea de a înțelege filosofia care stă în spatele fiecărui vin.

Diana Pavelescu a intrat în această industrie din nevoia de a dezvolta un sector într-o companie care vindea enzime pentru bere și alte produse alcoolice, preluând la un moment dat divizia dedicată vinurilor. Ulterior, totul s-a transformat în pasiune, după ce a finalizat cursurile de degustători autorizați din cadrul Institutului de Cercetare și Dezvoltare de la Valea Călugărească. În plus, a participat în calitate de jurat la mai multe concursuri internaționale, printre care se numără Asia Wine Trophy, Berliner Wien Trophy, Concours Mondial de Bruxelles, Città del Vino și Le Mondial des Vins Blancs.

În prezent, Diana Pavelescu este consilier de vin al ministrului Agriculturii, Adrian Oros, și creează o piață de desfacere pentru vinurile românești în Asia și Statele Unite. De asemenea, promovează vinul românesc pe social media în calitate de ambasador și Alumni WSET și organizează masterclassuri și sesiuni de degustări private. „Străinii au făcut deja investiții în crame din România. Ce este drept, mai puține decât în alte domenii, fiindcă este o afacere grea, e vorba de investiții pe termen lung, pentru generațiile următoare, însă dacă ne uităm la faptul că Antinori a investit în România, fiind una dintre cele mai mari case de vin din lume, cu peste 500 de ani de tradiție, înseamnă că România este într-adevăr o țară cu potențial foarte bun din punct de vedere viticol. Consider că este o diversificare fiabilă a portofoliului de investiții, însă este o investiție destul de grea și pe termen lung. Dacă ar fi să începi un proiect și să replantezi acum, poate, în cel mai fericit caz, în 8 ani de zile, poți ajunge pe piață, să începi să fii cunoscut și să nu mai trebuiască să investești bani în această afacere.”

În consecință, investitorii vor avea nevoie de multă răbdare, având în vedere că via începe să producă în al treilea an de la plantare și ajunge la o capacitate maximă abia în anul 5. Însă afacerea este fiabilă în condițiile actuale și ar trebui să fie un concept strâns legat de industriile turismului și produselor naturale, spune Diana Pavelescu. Însă pentru a avea un turism viticol, ar trebui să avem mai întâi spații de cazare, infrastructură și ar trebui să existe o variantă prin care cramele își pot construi spații de cazare în aceeași zonă cu cele de degustare. „Ar trebui să existe un plan național strategic, un set de prevederi și măsuri, care, pe lângă aceste spații de cazare și degustare despre care vorbeam, să includă și un plan de comunicare, atât în țară cât și în străinătate.”