Cu deficitul bugetar în aer, Marcel Ciolacu, premierul României, anunță o rectificare bugetară „bazată pe un plus de venituri”

Marcel Ciolacu, premierul României, a anunțat o rectificare bugetară „bazată pe un plus de venituri”. Deficitul bugetar este în aer după derapajul puternic la cheltuielile publice. Nu este clar însă în ce sens este pozitivă rectificarea bugetară, în condițiile în care cheltuielile cresc cu peste 20%, când ar fi trebuit să crească cu sub 10%, conform proiectului de buget.

„Facem și o rectificare bugetară, bazată pe un plus de venituri bugetare care susțin investiții în 4 domenii esențiale: Sănătate, Educație, Transporturi și Dezvoltare Regională. Dezvoltarea țării prin investiții mari în autostrăzi, școli și spitale este calea sigură pentru ca România să aibă o creștere economică importantă în următorii ani. Evident, continuăm să reducem cheltuielile publice inutile, deficitul bugetar trebuie să fie exclusiv unul generat de investiții, nu pe risipă prin achiziții inutile”, a spus premierul Marcel Ciolacu, într-o declarație de presă la începutul ședinței de guvern.

Realitatea din execuția bugetară arată astfel: cheltuielile de personal, adică cu salariile bugetarilor, ar fi trebuit să crească cu 9% în 2024, dar la șapte luni din an cresc cu 24%. Cu bunuri și servicii creșterea de cheltuieli trebuia să fie de 5%, dar cheltuielile cresc acum cu 25%. La pensii situația este similară.

Este drept că și investițiile publice, invocate frecvent de Marcel Ciolacu ca motiv pentru deficitul bugetar, au crescut peste programare: sunt aproape duble la șapte luni din an și creșterea bugetată era de sub 10%. Cu toate acestea, cheltuielile guvernului cu investițiile, în afară de fonduri UE care oricum nu generează deficit bugetar, au fost de 33 mld. lei la șapte luni din an. Spre comparație, deficitul bugetar a fost de 71 mld. lei  în aceeași perioadă. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au fost de 92 mld. lei, cu pensiile de 129 mld. lei, iar cu bunuri și servicii guvernul a cheltuit 53 mld. lei. Chiar și cu creșterea de aproape 100% a cheltuielilor de la buget cu investițiile, suma cheltuită pentru dezvoltare este mai aproape de suma cheltuită pe dobânzi – 22 mld. lei, decât pe cheltuielile curente, cum sunt salariile și pensiile.

O rectificare bugetară pozitivă, așa cum urmează să facă guvernul, presupune o mai mare alocare de bani față de buget. Or, această creștere a alocărilor nu se face din venituri, când deficitul bugetar este de 71 mld. lei, ci tocmai din acest deficit, care va crește. Pentru că orice cheltuială suplimentară la buget merge direct în împrumuturi.

Veniturile au crescut, este drept, și ele mai mult decât programarea: veniturile ar fi trebuit să crească cu 13%, dar au crescut, la șapte luni din an, cu 15%. Dar creșterea este infimă față de avântul cheltuielilor de 23%, față de 10%, cât trebuia să fie.

În consecință, la șapte luni din an, este clar că deficitul bugetar este într-un derapaj major, în cea mai mare parte din cauza evoluției cheltuielilor bugetare, în special cele grele: salarii și pensii.

În 17 decembrie 2023, ZF scria, despre proiectul de buget pe 2024: „Guvernul este iar optimist la alcătuirea bugetului din 2024. Veniturile ar crește cu 13%, iar cheltuielile mai puțin, cu 10%.” Analiștii financiari consultați de ZF, mediul de business și Consiliul Fiscal au spus încă de la creionarea bugetului: veniturile sunt supraestimate și cheltuielile sunt subestimate.

Iată că, la șapte luni din an, cifrele confirmă. Cu toate acestea, guvernul Ciolacu se pregătește să facă o rectificare bugetară pozitivă, „bazată pe creșterea de venituri”.