Cu ce produse concurează companiile românești în duelul cu giganți chinezi care inundă piața din toată Europa cu mărfurile lor

Într-un sector unde piața este saturată de produse realizate în China, o țară care a reușit să domine și producția de jucării, sunt antreprenori care și-au luat inima în dinți și au lansat produse artizanale, de multe ori din lemn sau din materiale mai prietenoase pentru copii. Au intrat chiar și în magazine sau lanțuri de librării și chiar au trecut granițele țării. Care este povestea celor mai tinere branduri românești de jucării?

Bumbu Toys, Vulp’s Toys, Octyplay, Joyeli sau Bippidi Design sunt doar câteva din brandurile de jucării care au reușit să se dezvolte pe această piață, una în care părinții au început să se uite la jucării mai educative, din materiale sustenabile și chiar mai puțin zgomotoase.

„Noi ne-am gândit să ne întoarcem în România și lucrând cu lemnul ne-am gândit să facem jucării. Ne-am inspirat de la un brand nemțesc renumit. Încercam să facem ceva specific nouă și așa a luat naștere Bumbu Toys după 13 ani în care am stat în Olanda. Soția mea este cea care se ocupă de designul produselor, dă formă și culoare pentru tot ceea ce facem în atelier”, povestea Vitalie Bumbu, unul dintre fondatorii Bumbu Toys, la emisiunea online ZF Afaceri de la Zero. Bumbu Toys mizează pe export, în 2024 doar 5% din vânzări veneau de pe plan local.

Antreprenorul mai spunea că el și soția sa au pornit afacerea cu o investiție de aproximativ 290.000 de euro, au accesat și fonduri europene de 190.000 de euro și au început să lucreze la implementarea fabricii în 2016. Iar în noiembrie 2018 au produs prima serie de jucării.

În fabrica Bumbu Toys sunt confecționate jucării care le permit copiilor să le folosească în diferite contexte, să dea naștere la diferite situații și povești. Gama de produse este variată, iar jucăriile ilustrează animale domestice, sălbatice, de la mediul din Sahara până la mediul acvatic. La export, jucăriile pleacă în Australia, Statele Unite ale Americii, Indonezia, Olanda, Singapore, piețe în care familia Bumbu colaborează cu distribuitori, potrivit datelor furnizate anterior de Vitalie Bumbu. Bumbu Toys a ajuns în 2024 la o cifră de afaceri de 4,8 milioane de lei (aproape 1 mil. euro), arată ultimele date de la Ministerul de Finanțe.

Tot pe jucării au pariat și Maria și Matei Grosu din județul Neamț, care au decis să își folosească experiența în consultanță financiară pentru atragerea de fonduri europene, dar și cea de părinți, pentru a dezvolta propriul business în domeniul jucăriilor din lemn realizate manual. „Businessul nostru este <handmade>, așadar în atelier avem mașini unelte clasice, necontrolate pe calculator. Avem toate utilajele necesare de la ferăstrău circular și ferastrău cu bandă, strung, la mașini de rindeluit, găurit, mașini de șlefuit etc.

Însă toate operațiunile realizate țin de priceperea colegilor care lucrează pe linia de producție”, povestea Matei Grosu, cofondator al Vulp’s Toys. Produsele se găsesc online pe site-ul Vulps, precum și în magazinele paginilor de Facebook și Instagram. În plus, jucăriile se vând și de pe rafturile librăriilor Cărturești. Totodată, jucăriilor au ajuns și în SUA, Canada, Marea Britanie sau în țări din Uniunea Europeană.

Și familia Hapiuc a mizat pe jucării din lemn dezvoltând în județul Brașov un atelier unde realizează produse sub brandul Joyeli. „Eu căutam jocuri pentru copiii mei, iar opțiunile de pe piață mi s-au părut limitate. A fost mai puțin un impuls de moment și mai mult identificarea unei nevoi pe care am transformat-o ulterior într-un proiect de suflet. Și am ales caracatița drept personaj central, pentru că este un simbol al inteligenței și curiozității. Se remarcă prin capacitatea de a găsi soluții și a se adapta, lucruri pe care le găsim în mod natural și în copiii noștri”, a spus Oana Pugliese. Portofoliul Octy are acum 15 jocuri de masă, cinci plușuri, două cărți și o carte de colorat, dar urmează să pună și alte produse sub același brand.

Mai mult, există și antreprenori care au mizat și pe jucării croșetate. Un exemplu este Mara Sas, care a învățat să tricoteze încă din copilărie. În primul concediu de creștere a copilului a redescoperit pasiunea din copilărie și a învățat tot mai multe lucruri despre croșetat. Așa a luat naștere primul ei brand de jucării croșetate și obiecte tricotate – Năsturica; mai apoi, în 2016 a lansat Bippidi Design, care are în portofoliu astăzi jucării croșetate, huse de carte, fețe de masă sau accesorii pentru pătuțul copilului, dar și mărțișoare.

Piața locală a jocurilor și a jucăriilor este estimată la circa 1,5 miliarde de lei anual, conform ultimelor date. Jucăriile tradiționale (jocuri de tip puzzle, jucării de pluș, din lemn) ocupă cea mai mare pondere – circa 60% din total, restul fiind contribuția jocurilor video. Dacă în retail s-au dezvoltat magazine de profil, iar companii mari internaționale, precum Lego sau Jumbo au o amprentă puternică pe piața locală, producția efectivă de jucării este slab dezvoltată, cu câteva firme care realizează astfel de produse.

O altă antreprenoare care a mizat pe jucării croșetate este Otilia Scutaru.    

În martie 2021, ea a deschis un magazin online, unde s-au strâns până acum zeci de jucării croșetate. Într-o lună, ea poate realiza până la 20 de jucării croșetate, care ajung la clienții din toată țara, după cum povestea anterior antreprenoarea.

Piața locală a jocurilor și a jucăriilor este estimată la circa 1,5 miliarde de lei anual, conform ultimelor date. Jucăriile tradiționale (jocuri de tip puzzle, jucării de pluș, din lemn) ocupă cea mai mare pondere – circa 60% din total, restul fiind contribuția jocurilor video. Dacă în retail s-au dezvoltat magazine de profil, iar companii mari internaționale, precum Lego sau Jumbo au o amprentă puternică pe piața locală, producția efectivă de jucării este slab dezvoltată, cu câteva firme care realizează astfel de produse. Astfel, piața locală se axează mai mult pe importuri. Per total, la nivelul UE s-au realizat importuri de jucării de 7 miliarde de euro în 2024, principalul furnizor fiind China.

Cinci idei de afaceri de la zero

Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât și vechile generații de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susținut de VISA, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiți mai jos o selecție de businessuri pornite de la zero și mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

I’M arh –  brand de picturi

Fondatoare: Ioana Man

Preț tablouri mari: de la 1.000 de euro

Preț tablouri mici: între 50 și 200 de lei

Prezență: online, pe social media

Plan: deschiderea propriului magazin online

Atelierul de Torturi – laborator de prăjituri

Fondatoare: Alexandra Ionașcu

Locație: Popești-Leordeni (Ilfov)

Cifra de afaceri 2024: 1,mil. lei

Număr angajați: 8

Băcănia Yama – magazin cu produse alimentare

Locații: zona Ghencea și Greenfield, București

Fondatori: Ștefan și Andreea Alixandru

Investiție: 35.000 de euro

Număr angajați: 10

Număr produse: peste 100

Casa Despi – producător de sucuri

Fondatori: familia Despi

Investiție inițială: 37.000 de euro

Prezență: magazine fizice și online

Vânzări estimate 2026: 300.000 – 400.000 de euro

Țintă vânzări peste 2-3 ani: 1,5 mil. euro

Gram Bistro – rețea de restaurante

Fondatori: Adriana Dănilă și Stelian Olaru

Număr locații: 4

Oraș: București

Număr angajați/restaurant: 20-25

Cifra de afaceri/restaurant: 2,7-6 mil. lei/an

ZF, susținut de Visa, derulează PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiție, curaj și determinare. Poveștile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF și pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. 

În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi și firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariați, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.