CSM nu-l sancționează pentru tergiversarea dosarului pe judecătorul care l-a achitat pe Oprișan

Secția de judecători în materie disciplinară a CSM a stabilit, în ședința de miercuri, să nu admită propunerea inspectorilor judiciari, care au făcut un raport în cazul judecătorului Lucian Buta.

Inspecția Judiciară propunea sacționarea magistratului pentru nesoluționarea cu celeritate a dosarelor și pentru folosirea unor “expresii inadexvate” în cuprinsul motivărilor.

“Respinge acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva domnului Buta Lucian Rareș, judecător în cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca, pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de articolul 99, litera h), teza I și articolul 99, litera s) din Legea 303/2004 privins statutul judecătorilor și procurorilor, ca neîntemeiată”, a decis, miercuri, Secția de judecători în materie disciplinară a CSM.

Primul articol de lege la care se face referire în decizia CSM prevede că reprezintă abatere disciplinară “nerespectarea în mod repetat și din motive imputabile a dispozițiilor legale privitoare la soluționarea cu celeritate a cauzelor, din motive imputabile”, iar al doilea text de lege stipulează că este abatere disciplinară “utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătorești sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raționamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiției sau demnitatea funcției de magistrat”.

Decizia de miercuri a Secției de judecători a CSM nu este definitivă și poate fi contestată la completul de cinci judecători de la instanța supremă.

În iunie 2014, Inspecția Judiciară a început cercetarea disciplinară a judecătorului Lucian Buta. Anterior, Direcția Națională Anticorupție (DNA) sesizase inspectorii judiciari privind posibile abateri disciplinare săvârșite de magistrații care judecau dosarul lui Marian Oprișan.

“Dosarul cauzei se află de la data 2 decembrie 2010 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca. De atunci, au fost acordate 29 termene de judecată. Pe parcursul celor aproximativ patru ani de când dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, însumând 1.263 zile, s-au acordat termene de la 49 zile, 56 zile și chiar de 105 zile de amânare de la un termen la altul”, arăta DNA.

Sursa citată preciza că, pe parcursul celor 1.263 de zile, judecătorul fondului nu a dispus nicio măsură pentru a judeca cu celeritate, deși cunoștea că dosarul era pe rolul instanțelor de judecată de peste opt ani, din care patru ani la Judecătoria Cluj-Napoca.

“Este real faptul că acordarea termenelor reprezintă parte a administrării actului de justiție, dar amânarea continuă este vădit disproporționată în raport cu stadiul procesual. În consecință, s-a solicitat efectuarea de verificări cu privire la modul de gestionare a activității de cercetare judecătorească, existând indicii rezonabile de încălcare a duratei rezonabile a soluționării cauzei. Sub acest aspect, în întreaga sa jurisprudență, instanța de contencios european a decis că încălcarea duratei rezonabile rezultă numai din conduita autorităților. Sub același aspect, instanța de contencios european a arătat că valorificarea dreptului la apărare, inclusiv prin cereri repetate ale părților, reprezintă un demers ce poate fi folosit de acestea continuu, chiar prin depășirea limitelor, fără să le fie imputabilă, întrucât numai autoritățile judiciare pot stopa tergiversarea”, sublinia DNA.

Între timp, în 6 februarie, președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, trimis în judecată de DNA în 2006, pentru fapte de corupție, a fost achitat, decizia fiind luată de Judecătoria Cluj-Napoca.

Potrivit deciziei instanței, Marian Oprișan a fost achitat pentru infracțiunile de utilizare a creditului în alte scopuri, abuz în serviciu și fals intelectual.

Instanța a dispus, de asemenea, încetarea procesului penal împotriva președintelui Consiliului Județean Vrancea, pentru infracțiunea de uz de fals.

La începutul lunii iunie 2006, Marian Oprișan (PSD) a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals și uz de fals. Alături de el, în dosar au mai fost inculpați vicepreședintele CJ, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, directorul Direcției Economice, Ion Costeanu, directorul Direcției Tehnice, Liviu Rusu, fost șef Serviciu Drumuri și Poduri din Direcția Tehnică a Consiliului Județean.

Procurorii au susținut că o comisie de licitație de la Consiliul Județean, numită de Marian Oprișan, ar fi încredințat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, virați de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului unor firme neeligibile.

Alte acuzații se refereau la achiziția corpului de clădiri de la “Căprioara” și la sumele cheltuite pentru întreținerea unităților de protocol Vila “Rucăr” și “Hanul dintre Vii”, situate în localitățile Soveja, respectiv Cîmpineanca, imobile pentru întreținerea cărora Consiliul Județean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei.

În 2006, când Oprișan a fost deferit justiției, DNA spunea că Judecătoria Focșani este cea competentă pentru a soluționa cauza. În 14 noiembrie 2007 însă, magistrații de la Judecătoria Focșani au dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani, pentru refacerea urmăririi penale.

În februarie 2008, dosarul lui Marian Oprișan a ajuns în fața judecătorilor de la Tribunalul Vrancea. O lună mai târziu, procesul a fost mutat la Tribunalul Cluj, după ce instanța supremă a admis strămutarea acestuia.

Atunci, strămutarea a fost cerută de procurori, care au susținut că Oprișan ar fi oferit locuințe unor judecători din zonă și că popularitatea acestuia ar putea afecta judecata imparțială a magistraților.

La sfârșitul lunii decembrie 2009, dosarul a fost trimis la Judecătoria Focșani, în urma declinării de competență. Dosarul nu a rămas însă pe rolul instanței vrâncene, el ajungând, pentru a doua oară, la Judecătoria Cluj-Napoca.

Astfel, din 7 iulie 2010, dosarul s-a aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a admis cererea de strămutare a cazului.

În legătură cu același caz, experții contabili din dosarul de corupție în care a fost judecat Oprișan au fost trimiși în judecată de DNA, fiind acuzați că au stabilit împreună cum vor aborda expertiza, astfel încât să îi favorizeze pe inculpați. Astfel, experta Ileana Roxana Cernea (Pintea) a fost trimisă în judecată pentru favorizarea făptuitorului, abuz în serviciu și fals intelectual, iar experta Elena Valentina Mușuroiu, pentru complicitate la favorizarea făptuitorului și complicitate la abuz în serviciu.

A doua zi după trimiterea expertelor în judecată și anterior pronunțării deciziei în cazul său, Marian Oprișan a adresat o scrisoare deschisă cu titlul “Opriți presiunile asupra magistraților judecători” președintelui Iohannis, Parlamentului, CSM, ambasadei SUA, CE, precum și lui Cazanciuc, Nițu, Kovesi și Ciorbea.

Oprișan spunea, în scrisoarea deschisă, că decizia procurorului de caz de a da un comunicat de presă referitor la trimiterea în judecată a experților din dosarul său pentru așa-zisa favorizare a făptuitorului, cu doar două zile înainte de pronunțarea instanței în acest caz, reprezintă “un nou episod de punere a presiunii pe instanța de fond și de apel”.